După ce sărutăm altarul Golgotei şi locul unde a fost înfiptă Sfânta Cruce, aprindem trei lumânări de ceară şi coborâm din nou în faţa uşilor de intrare. La 8 metri spre centrul bisericii, între Golgota şi Sfântul Mormânt, se află o lespede de piatră roşiatică, de forma unei pietre funerare, unde pelerinii îngenunchează şi se roagă cu mare evlavie. Aceasta se numeşte „Piatra Ungerii”. Aici, „Iosif din Arimateea şi Nicodim cel cu bun chip” au aşezat trupul Domnului nostru Iisus Hristos, după ce l-au coborât de pe cruce. Aici l-au uns cu amestec de smirnă şi aloe, apoi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme, pentru a-l pune în mormânt.

Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi ale celuilalt care era răstignit împreună cu el. Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele. Ci unul din ostaşi cu suliţa a împuns coasta lui şi îndată a ieşit sânge şi apă ... După acestea, Iosif din Arimateea, fiind ucenic al lui Iisus, dar într-ascuns pentru frica iudeilor, a rugat pe Pilat, ca să ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. Deci a venit şi a ridicat trupul Lui. Şi a venit şi Nicodim cel ce venise la el mai înainte, noaptea, aducând ca la o sută de litre de amestec de smirnă şi aloe. Au luat trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei (Ioan 19, 32-40).

Primeşte, Doamne, Dumnezeul nostru, jertfa inimii noastre. Nu am adus cu noi smirnă, nici tămâie, nici miresme de aloe, nici giulgiuri de mare preţ n-am pregătit, nici lacrimi de pocăinţă nu avem. Dar ne dăruim viaţa noastră în mâinile Tale. Primeşte credinţa şi dragostea noastră. Ascultă mărturisirea inimii noastre! Iartă-ne păcatele! Unge sufletul şi trupul nostru cu unt­delemnul bucuriei, al nădejdii şi al fricii de Dumnezeu! Înfăşoară-ne în giulgiul smereniei şi al milostivirii! Învredniceşte-ne să fim ucenicii Tăi, împreună cu Iosif şi Nicodim, ca să-Ţi slujim nu în taină, ci la arătare! Dă-ne mai multă dragoste de Dumnezeu şi de oameni, mai multă iubire faţă de orfani şi de săraci! Alungă de la noi frica de oameni răi, ca să putem sluji Ţie cu inimă curată!

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 65-66)