pomenirea morților

Pomenirea morților în timpul Postului Mare

Pomenirea generală a morților în fiecare sâmbătă din Postul Mare se înscrie în atmosfera specifică acestei perioade de pregătire pentru întâmpinarea după cuviință a Învierii Domnului, când credincioșii se ocupă mai mult de sufletele lor. De aceea, este firesc să se gândească și la sufletele celor răposați, ajutându-i cu rugăciunea și cu milostenia.

Cum a apărut coliva și ce legătură are ea cu prima sâmbătă din Postul Paștilor?

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morţilor o zi liturgică pe săptămână, şi anume sâmbăta. Prima zi de sâmbătă din Postul Mare poartă numele de „sâmbăta Sfântului Teodor Tiron” sau „sâmbăta colivelor” și este legată nu de pomenirea lui propriu-zisă, ci de o minune pe care a săvârșit-o la 50 de ani după trecerea sa la Domnul.

(Video) Mă tem pentru părinții mei care au murit. Ce pot face pentru sufletele lor?

Mă tem pentru părinții mei care au murit. Au avut și ei păcate. Dacă au ajuns rău, ce să fac pentru sufletele lor? Fragment din intervenția LIVE a părintelui Răzvan Ionescu: „Prin moarte, la Viață: Comuniunea reală cu cei adormiți”, de joi, 4 martie 2021.

(Video) Ce ar trebui să fac dacă îi visez des pe cei adormiți din familie?

De ce îi visez des pe cei adormiți părinți, frați, prieteni, rude... Ce trebuie să fac? Fragment din intervenția LIVE a părintelui Răzvan Ionescu: „Prin moarte, la Viață: Comuniunea reală cu cei adormiți”, de joi, 4 martie 2021.

Toți vom învia având trupuri veșnice

Întrucât în orice împrejurare trupul a fost slujitorul credincios al sufletului, împărtășește soarta lui și pe mai departe.

(Video) Cine ne va pomeni pe noi după moartea noastră dacă nu avem urmași?

Dacă noi îi pomenim pe cei plecați dincolo, când plecăm și noi, cine ne va pomeni și pe noi, dacă nu avem urmași?  Fragment din intervenția LIVE a părintelui Răzvan Ionescu: „Prin moarte, la Viață: Comuniunea reală cu cei adormiți”, de joi, 4 martie 2021.

De ce este nevoie de pâine și vin la pomenirea morților

În momentul aducerii la proscomidie, atât pâinea sau prescura, cât și vinul ‒ provenite cea dintâi din contopirea atâtor boabe de grâu, iar cel de-al doilea din zdrobirea atâtor boabe de strugure într-o singură substanță ‒ simbolizează unitatea în duh a Bisericii, adică a totalității membrilor ei, atât vii, cât și adormiți. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că „după cum pâinea e unirea multor boabe adunate, așa încât să nu se arate grăuntele, ci ea să fie acele grăunțe, fără ca în unirea lor să fie vădită deosebirea dintre ele, tot astfel și noi ne unim cu alții și cu Hristos”.
Mai mult decât orice altă slujbă, sufletele răposaţilor noştri sunt ajutate după moarte de Sfintele Liturghii.

Moșii de iarnă sau tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte

Sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți este rânduită de Biserica Ortodoxă pomenirii de obște a tuturor moșilor și strămoșilor noștri trecuţi din această viață. Trupurile lor dorm cuminţi sub brazda țării, dar sufletele lor, Dumnezeul celor vii și al celor morți le-a aşezat, după 40 de zile de la despărțirea de lumea pământeană, în starea potrivită cu pregătirea și lucrarea fiecăruia.

Sâmbăta morților sau „Moșii de iarnă” – care este semnificaţia acestei zile?

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morţilor o zi liturgică pe săptămână, şi anume sâmbăta. În această zi, la unele slujbe (cum este miezonoptica), dar și în unele cărți de cult există cântări și rugăciuni special alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților.

Pagini