Post și minuni din minunile Maicii Domnului

A început postul închinat Adormirii Maicii Domnului, când ne aducem aminte de virtuţile Sfintei Fecioare pe care trebuie și noi, cu trudă, să ni le însușim, dar şi de postul ținut de Născătoarea de Dumnezeu înainte de mutarea ei la cele veșnice. O sărbătoare dragă și aproape de sufletul oricărui român, întâmpinată prin două săptămâni de trezvie duhovnicească și prin intensificarea rugăciunilor către Împărăteasa Cerurilor.

Monahii s-au înscris în tradiția duhovnicească a postului lunii Gustar purtând și ei, ca întreg poporul dreptcredincios, o cinstire deosebită Maicii Domnului. În tradiția monahală, mai ales în cea athonită, s-a constatat că în mănăstirea în care se află o icoană făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, dragostea şi preacinstirea se contopesc într-o tainică şi intensă legătură spirituală: călugării îşi leagă viaţa şi mântuirea de „viaţa” icoanei din care Maica Preacurată le veghează drumul către Împărăţia Cerurilor.

Întărind mântuitoarea rânduială, la Mănăstirea Neamţ se întâmplă acelaşi lucru de peste cinci veacuri. Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, existentă astăzi în mănăstire, i-a dăruit-o Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448), la începutul domniei sale, voievodului Alexandru cel Bun al Moldovei şi, prin el, Moldovei întregi. Iniţial a fost aşezată în biserica Mirăuţi din Suceava, catedrala mitropolitană a vremii, apoi donată Mănăstirii Neamţ de către Ştefan, fiul lui Alexandru cel Bun.

Sub mângâierile calde şi ocrotirea statornică a Născătoarei de Dumnezeu din icoana mult preţuită, cunoscută şi sub numele de Nemţeanca sau Închinătoarea, monahii din Neamţ şi-au dobândit limanul cel liniştit al pocăinţei, s-au rugat, au muncit, neuitând să dăruiască „celei plină de dar” cuvenita preacinstire.

Dragostea față de Maica Domnului a fost reînsufleţită de către Cuviosul Paisie Velicicovski, stareţul cu viaţă sfântă al marii lavre nemţene care, venind din Sfântul Munte al Atonului împreună cu mulţi monahi, a adus de acolo un nou suflu de credinţă şi simţire. Evlavia Cuviosului Paisie şi a ucenicilor săi pentru Născătoarea de Dumnezeu s-a vădit și prin statornica lor preocupare de a tălmăci din vechi hrisoave greceşti, de a compune slujbe dedicate Maicii Domnului sau scrieri închinate vieţii şi minunilor ei. Spre exemplu, monahul Alexa Zuferen, copist, a tradus din limba greacă, în anul 1785, lucrarea „Canon de rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu la Pavecerniţa Mică”

Nu trebuie trecută cu vederea nici sensibilitatea ce izvorăşte din axioanele compuse de către călugării nemţeni şi psalmodiate în faţa icoanei făcătoare de minuni. Iată câteva exemple în acest sens: protopsaltul Iosif Moldoveanu, Nichifor Kantuniari, Visarion Protopsaltul și mulți alții. Tradiţia evlaviei deosebite a continuat la Neamţ şi după ce Cuviosul Paisie şi ucenicii săi s-au mutat la Domnul, manifestându-se nu doar cultic, ci și printr-o serie de tipărituri. Astfel, în anul 1924, în tiparniţa Mănăstirii Neamţ a văzut lumina zilei o carte foarte folositoare şi ziditoare de suflet, numită „Din minunile Maicii Domnului”, tipărită după un manuscris adus de la Schitul Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos. Titlul complet al cărţii este următorul: „Din minunile cele mai presus de fire ale Prea Sfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi Pururi Fecioarei Maria, care puţine sunt din cele nenumărate minuni ce s-au scris de feluri de dascăli cu bune ştiinţe de sfintele scripturi, de Agapie şi alţii. Şi care tălmăcindu-se după limba veche grecească pe limba noastră românească, spre folosul sufletesc, la anul 1820 de Ieromonahul Rafail Protosinghelul”. Nouă ani mai târziu, în 1933, iscusitul librar al Mănăstirii Neamţ, monahul Gamaliil Păvăloiu, a alcătuit şi tipărit o altă carte dedicată Maicii Domnului, intitulată „Viaţa Prea Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu şi istoricul Sfintei Sale Icoane”. Nici talazurile vremurilor zbuciumate ale războaielor, nici strâmtorarea regimului totalitar nu au izbutit să stingă credinţa monahilor şi a mirenilor faţă de Împărăteasa Cerurilor. Cu aceeași nețărmurită dragoste se înalță rugăciuni și cântări închinate celei pline de har, dar se și tipăresc cărți ziditoare de suflet, în care se adună în strălucitoare buchete minuni ale Maicii Domnului, veritabile licăriri ale iubirii nesfârșite de mamă, izvorâte din mila și îndurarea cu care Preacurata Fecioară ne veghează petrecerea pământeană.

Aș vrea ca aceste rânduri să fie socotite și un îndemn la lectură. Citirea minunilor Maicii Domnului ne hrăneşte duhovnicește, ne întăreşte credinţa, ne luminează viaţa și ne îndeamnă să ne amintim de lucrările pline de iubire și compasiune săvârșite de către Preamilostiva Maică în existența fiecăruia dintre noi, făcându-ne să înţelegem şi să simţim mai profund taina vieţii şi Adormirii sale, exprimată concentrat în troparul sărbătorii: „Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit de Dumnezeu Născătoare”.

De la același autor

Ultimele din categorie