Postul se ține în ascuns, dar se vădește prin schimbarea vieții
Ceea ce ne face evident postul nu este abstinența față de hrană, ci fuga față de păcat. A nu vedea în post decât o privare de mâncare înseamnă a-i face o mare nedreptate. Dacă voi postiți, arătați-o prin faptele voastre! Nu doar gura noastră trebuie să postească, ci și ochii noștri, urechile noastre, picioarele, mâinile noastre, tot trupul nostru.
Sunt suficiente postul trupesc și semnele exterioare ale pocăinței? Nu. Nu. Trebuie să fie schimbată viața. Vreți o dovadă cu privință la aceasta? Ascultați ceea ce spune prorocul. După ce vorbește despre mânia divină și postul ninivitenilor, el ne învață că Dumnezeu i-a iertat și ne spune și motivul. Dumnezeu a văzut faptele lor (Iona 3, 10), zice el. Și care fapte? Postul lor? Îmbrăcămintea lor cernită? Nimic din toate acestea, pentru că el nici măcar nu le pomenește. În schimb, prorocul zice: „Toți s-au întors din căile lor cele rele. Și I-a părut rău Domnului de prezicerile de rău pe care li le făcuse și nu le-a împlinit”. Vedeți, nu postul i-a smuls din calea pieirii, ci schimbarea vieții lor a potolit mânia Domnului și El le-a fost astfel binevoitor. Dacă eu vă spun aceste lucruri, nu o fac ca să disprețuiți postul, ci dimpotrivă, ca să-l prețuiți mai mult.
Ceea ce ne face evident postul nu este abstinența față de hrană, ci fuga față de păcat. A nu vedea în post decât o privare de mâncare înseamnă a-i face o mare nedreptate. Dacă voi postiți, arătați-o prin faptele voastre! Care să fie aceste fapte, mă veți întreba? Dacă veți vedea un sărac, aveți milă de el; dacă-l vedeți pe vrăjmașul vostru, împăcați-vă cu el; dacă prietenul vostru săvârșește o faptă demnă de laudă, nu îi purtați deloc invidie; dacă ochii voștri văd o femeie frumoasă, nu rămâneți prizonieri acestei priveliști.
Nu doar gura noastră trebuie să postească, ci și ochii noștri, urechile noastre, picioarele, mâinile noastre, tot trupul nostru. Mâinile noastre să postească, adică ele să fie curate de orice furt, de orice folos obținut necuvenit și de orice avariție. Picioarele noastre să postească, adică să se abțină de la alergarea spre spectacole neîngăduite. Ochii noștri să postească, adică să se obișnuiască ca niciodată să nu arunce priviri nerușinoase, ca niciodată să nu fie țintuiți în mod curios asupra celor indecente și periculoase… De asemenea, urechile să postească, iar postul lor constă în a nu asculta bârfe, nici calomnii. „Să nu iei aminte la zvon deșert; să nu te unești cu cel nedrept, ca să fii martor mincinos”, spune Scriptura (Ieșirea 23, 1). Gura să postească abținându-se de la orice cuvânt imoral și nedrept. La ce bun să ne înfrânăm de la carnea păsărilor și a peștilor, dacă noi sfâșiem, dacă noi devorăm pe frații noștri?
Vreau să simt bucuria lui Hristos!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro