Structura anatomo-funcţională a sistemului locomotor are o importanţă deosebită în conferirea rezistenţei în faţa bolilor reumatismale. Ce se poate face pentru o cât mai lungă şi bună funcţionare a aparatului nostru locomotor? Cu ajutorul specialistului în boli reumatismale putem preveni instalarea acestui tip de afecţiuni sau a complicaţiile prea mari de după boală, putem trata boala, oprind sau frânând evoluţia acesteia, şi putem să recuperăm sau să readaptăm funcţia la care a fost menită o articulaţie anume, ce a fost bolnavă.

Profilaxia primară şi secundară a bolilor reumatismale are drept scop prevenirea apariţiei acestui tip de afecţiune sau a complicaţiei, în cazul în care aceasta deja s-a instalat.

Regimul alimentar corespunzător vârstei şi efortului depus de individ, preparat cât mai simplu şi mai curat, asigură funcţionarea armonioasă a aparatului locomotor.

De asemenea, poziţia corectă în viaţa obişnuită, în mers, în repaos, la dormit, asigură odihna corectă şi relaxare maximă, precum şi evitarea unor deformări. Şi poziţia corectă la locul de muncă, acolo unde omul îşi petrece o bună parte din viaţă şi unde depune efort fizic, contează foarte mult pentru menajarea aparatului locomotor.

Factorii naturali de mediu, aerul, apa, soarele, variaţiile de relief, cresc rezistenţa generală la boli şi, uneori, devin adevărate metode terapeutice. Aceşti factori stimulează pofta de mâncare, asigură un somn odihnitor şi un tonus psihic echilibrat.

Tratamentul are scopul de a face să dispară modificările articulare şi din jurul articulaţiilor, cu fenomenele ce stau la baza manifestării caracteristice bolii, să aline durerea. Aceste scopuri sunt atinse folosind diverse remedii ce anulează sau diminuează acţiunea agenţilor producători de boală reumatică (microbi, toxine microbiene, alergeni, tulburări circulatorii, tulburări neuro-musculare). Alteori nu mai găsim „inamicul“ şi tratăm modificările structurale şi funcţionale lăsate de aceasta, cu speranţa de a recâştiga structura şi funcţiile normale, de dinaintea bolii.

În bolile reumatismale, tratamentul medicamentos se bazează mai ales pe antibiotice, antiinflamatorii necortizonice şi cortizonice.

Balneofizioterapia utilizează agenţi terapeutici care induc reacţii fiziologice (normale) în prezenţa unor factori producători de boală. Arsenalul terapeutic este complex, fiind format din aplicaţii cu apă, parafină, nămol, nisip, gheaţă, la diverse temperaturi, cu durate şi tehnici de utilizare diferite.

Electroterapia utilizează curentul electric, cu unele modificări. Fototerapia, ca şi sonoterapia şi masajul induc diverse forme şi cantităţi de energie în organism, stimulând repararea. Terapia ocupaţională sau ergoterapia foloseşte munca bine dozată şi gradată ca un adevărat „medicament“ ce repară lipsa de forţă şi precizie musculară.

Psihokinetoterapia pleacă de la înţelegerea de către bolnav a mişcării şi participarea activă a lui la efectuarea acesteia.

Tot pentru tratamentul bolilor reumatismale se utilizează metode ortopedice de corectare, ajutare sau completare a staticii şi dinamicii aparatului locomotor, pentru o cât mai bună funcţionalitate.

Tratamentul chirurgical este mai radical, îndepărtând ce nu este sănătos, reparând ce s-a distrus sau înlocuind, de exemplu, articulaţii, tendoane, vase de sânge, ce nu mai pot fi reparate.

Recuperarea a devenit în ultimele decenii o specialitate medicală cu baze teoretice ştiinţifice şi dotări moderne, datorită exigenţelor ce impun reîncadrarea în viaţa familială şi profesională a celor cu grave boli reumatismale. În această fază, gimnastica medicală joacă un rol important, iar celelalte metode terapeutice sunt adaptate şi dirijate spre acelaşi scop - recuperarea mişcării.