- Cum trebuie să răbdăm boala, nedreptatea, ocara, sărăcia şi orice fel de suferinţe pe pământ?

- Mai întâi să avem credinţă că suferinţa, de orice fel ar fi ea, ne este rânduită de Dumnezeu, Tatăl nostru Cel ceresc, spre mântuire, iar nu spre osândă veşnică. Apoi trebuie să primim suferinţa cu răbdare şi cu mulţumire. Iar răbdarea noastră trebuie să fie însoţită de cuvioşie şi înfrânare (II Petru 1,2-7); să fie însoţită de bucurie (Col. 1,11) şi de nădejde.

Răbdarea în suferinţă sporeşte în noi prin rugăciune, prin spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie; prin citirea cărţilor sfinte, prin cugetarea la patimile Domnului nostru Iisus Hristos şi ale tuturor sfinţilor Lui; prin cercetarea celor ce sunt în suferinţe mai grele decât ale noastre şi prin cugetarea la fericirea veşnică în rai. Pentru că altă cale de mântuire nu este decât numai prin cruce, prin suferinţă, prin răbdare şi jertfă, precum spune Mântuitorul: Întru răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre (Luca 21, 19). Cel ce va răbda până în sfârşit acela se va mântui (Matei 24, 13).

(Ne vorbește Părintele Cleopa 4, Ediția a II-a, Ediţie îngrijită de Arhimandrit Ioanichie Bălan, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 119-120)