Răzvrătirea nihilistă este un război împotriva lui Dumnezeu și împotriva Adevărului
Nihilismul teologic și filosofic explicit este rezervat numai câtorva suflete singulare; pentru majoritatea celorlalți, răzvrătirea nihilistă ia forma imediată a unui război împotriva autorității.
Răzvrătirea nihilistă este un război împotriva lui Dumnezeu și împotriva Adevărului; dar prea puțini nihiliști sunt conștienți de acest lucru. Nihilismul teologic și filosofic explicit este rezervat numai câtorva suflete singulare; pentru majoritatea celorlalți, răzvrătirea nihilistă ia forma imediată a unui război împotriva autorității. Multe persoane a căror atitudine față de Dumnezeu și față de Adevăr poate părea ambiguă își dezvăluie foarte clar nihilismul prin atitudinea lor față de „principiul blestemat și fatal al autorității”, ca să folosim cuvintele lui Bakunin.
Astfel, „revelația” nihilistă declară, în mod imediat, anihilarea autorității. Unora dintre apologeții ei le place să vorbească despre „corupția”, „abuzurile” și „nedreptățile” din Vechea Ordine, ca justificare pentru răzvrătirea împotriva ei; însă aceste lucruri – a căror existență nu o va nega nimeni – au constituit adesea un pretext, dar niciodată o cauză, pentru dezlănțuirile nihiliste. Atacul nihilistului este îndreptat împotriva autorității înseși. În sfera politicului și în cea socială, nihilismul se manifestă în forma unei Revoluții, al cărei scop nu este o simplă schimbare a stăpânirii sau o reformă mai mult sau mai puțin răspândită a ordinii existente, ci întemeierea unei concepții cu totul noi despre țelul și mijloacele guvernării. În sfera religiosului, nihilismul nu urmărește o simplă reformă a Bisericii și nici chiar înființarea unei „biserici” sau „religii” noi, ci o remodelare completă a ideii de religie și de trăire spirituală. În artă și în literatură, nihilistul nu este preocupat nici de schimbarea vechilor canoane estetice privitoare la subiectul operei sau la stil, nici de crearea unor noi genuri sau tradiții, ci de o abordare cu totul nouă a problemei „creației” artistice și de o nouă definiție a „artei”.
Nihilismul atacă înseși principiile prime ale acestor discipline, iar nu simplele aplicări îndepărtate sau imperfecte ale principiilor. Lipsa de ordine atât de evidentă din politica, religia, arta contemporane, precum și din alte domenii este rezultatul nimicirii intenționate și sistematice a temeliilor autorității din ele. Politica și morala lipsite de principii, exprimarea artistică lipsită de disciplină, „experiența religioasă” lipsită de discernământ – toate sunt urmarea directă a aplicării atitudinii de răzvrătire la științe și discipline care odinioară erau stabile.
(Ieromonahul Serafim Rose, Nihilismul: rădăcina revoluției în epoca modernă, traducere din limba engleză de Dana Cocargeanu, Ed. a 2-a, Editura Sophia, București, 2012, pp. 100-102)
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro