Crucile de gheaţă din Bucovina – o tradiţie seculară

6 Ianuarie 2018 Cătălin Acasandrei Reportaj
 

Boboteaza, evenimentul care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, poartă ‒ pe lângă înţelesurile creştine ‒ şi caracteristicile unei sărbători populare. După ce preotul vine în ajun cu „Iordanul” sau „Chiraleisa”, în ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în cadrul slujbei de Iordan. Pregătirile pentru acest moment se fac şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare parohie. În satul Sasca Mare, ca şi în alte localităţi din Bucovina, sărbătoarea Bobotezei este marcată de tradiţia ridicării crucilor de gheaţă, veche de peste o sută de ani şi păstrată cu sfinţenie de oamenii acestor meleaguri.

Nicolae Paşcan, paraclisierul bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil”, este cel care se ocupă în fiecare an de realizarea acestor cruci de gheață, coordonând întreaga acţiune, de la tăierea blocurilor de gheaţă şi până la modelarea lor, prin intermediul unui şablon după care se trasează forma crucii. Şi astăzi ca şi acum un veac, meşterii au folosit aceleaşi unelte ‒ mai puţin drujbele, care au înlocuit fierăstraiele manuale. Dintre acestea, cea mai importantă este „cuţitoarea”, care şlefuieşte lucrarea şi-i dă forma finală. „Cel mai greu ne este să scoatem din apa Moldovei plăcile de gheaţă intacte, de câţiva metri pătraţi şi groase de aproximativ 20 de centimetri. Mai apoi, deoarece trebuie să mergem pe drumul asfaltat până la biserică, nu le putem duce cu sania, şi de aceea transportăm bucăţile de gheaţă în căruţele trase de cai. Sunt multe ore de muncă, dar şi noi suntem mulţi şi ne-am specializat de la an la an”, ne-a povestit Vasile Ţurcanu, unul dintre ostenitori.

După ce plăcile sunt aduse cu grijă până în faţa bisericii, începe sculptarea acestora. În câteva ore, crucile lungi de aproape doi metri sunt aşezate pe o masă confecţionată tot din gheaţă şi udată apoi cu apă, până de Bobotează, pentru a rezista.

În ziua prăznuirii Botezului Domnului, după săvârşirea Sfintei Liturghii, localnicii vin lângă „altarul de gheaţă” cu icoane, prapuri şi cruci, pentru a participa la slujba de sfinţire a apei. Apoi, luând binecuvântarea preotului, aceştia merg şi stropesc cu Aghiasmă Mare mormintele din cimitirul satului, dar şi animalele, fântânile şi uneltele cu ajutorul cărora lucrează pământul de acasă. „La noi, Boboteaza nu ar fi la fel fără crucea din gheaţă ‒ elementul care face legătura între Botezul şi Răstignirea Domnului. Fie că este ger, viscoleşte sau plouă, fie că este prea cald şi nu avem gheaţă, noi tot păstrăm acest obicei. Crucea de gheaţă este un simbol şi o manifestare a credinţei pe care fiecare creştin o transmite mai departe, din generaţie în generaţie”, afirmă părintele paroh Vasile Ungureanu.

În anii în care plăcile de gheaţă nu pot fi ridicate din râul Moldova, localnicii confecţionează aceste cruci cu ajutorul unor tipare din lemn, în care pun apă la îngheţat. Deşi procesul durează aproape o zi, adică ore întregi petrecute uneori în ger cumplit, acest efort merită, susţin meşterii, de dragul şi pentru bucuria continuării tradiţiei.

De la același autor

Ultimele din categorie