Să-L slăvim pe Domnul cel Înălţat la Ceruri, Care ne-a socotit vrednici de a prăznui Sfânta Sa Înviere. Să ne rugăm ca El să ne socotească demni de prăznuirea veşnicului Sabat în ceruri, în Ierusalimul cel nou, în bucuria cea veşnică: Şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi (Ioan 16, 22). Cu adevărat, fiul meu, căci bucuria de aici e scurtă şi urmată de necazuri care o pot anula, în timp ce bucuria cea cerească curge încontinuu ca dintr-un izvor inepuizabil şi de viaţă dătător.

Să ne străduim în îndatoririle noastre creştine să fim vrednici a prăznui Paştile cele nemuritoare alături de Hristos al nostru şi să-L vedem faţă către faţă spre bucuria noastră neînserată, fără a mai fi rupţi de aceasta de încercări şi deznădejde.[…]

Sfântul Apostol Pavel ne vorbeşte despre rai foarte frumos. El a fost răpit până la al treilea cer şi la frumuseţea împărăţiei cerurilor şi a strigat în extaz: cât de frumoasă, cât de extraordinar de frumoasă este împărăţia Domnului ce nu poate fi asemuită cu nici o frumuseţe pământească! Raiul este atât de frumos încât ochiul omenesc nu a putut vreodată vedea o astfel de frumuseţe. La fel şi urechea omenească nu a putut auzi vreodată cântări mai dulci, fiindcă cetele îngereşti slavoslovesc incomparabil mai frumos decât privighetorile cu glasul cel mai dulce cu putinţă! Sfântul Apostol Pavel ne spune mai departe că omul nu şi-a imaginat vreodată ceea ce Domnul a pregătit în cer, în rai, fiilor Săi.

(Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, pp. 17-19)