De vei intra în chilia mai marelui tău sau a prietenului sau a ucenicului tău, pune strajă ochilor tăi, ca să nu vadă cele ce sunt în chilie, şi dacă gândul tău te zoreşte să priveşti, să nu-l asculţi şi să nu faci aşa; căci unul care cu neruşinare face aşa, străin este de chipul monahicesc şi de Hristos, Cel ce ne-a dat acest chip. Să nu cauţi după locurile în care se află vasele din chilia prietenului tău. Ci cu toată liniştea deschide şi închide uşa ta şi pe aceea a prietenului tău. Să nu intri pe neaşteptate la nimeni, ci după ce ai bătut, din afară şi ţi s-a dat voie, cu evlavie să intri.

(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 57)