În Sfânta Cetate – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Slavă Ție, Doamne, că ne-ai învrednicit să intrăm în Sfânta Cetate a Ierusalimului!

De la biserica Sfântului Arhidiacon Ștefan pornim spre Sfânta Cetate. Ierusalimul Vechi, spre deosebire de cel nou, este înconjurat de jur-împrejur cu ziduri groase de circa 3 metri și înalte de 10-12 metri, care formează un poligon neregulat cu suprafața totală de circa 4 km2.

Intrarea în Sfânta Cetate se poate face pe orice latură, prin cele șapte porți deschise, plasate de jur-împrejur. Cea de-a opta poartă, numită „Poarta de Aur”, din partea de răsărit, este zidită de musulmani, pentru a nu mai intra pe aici Hristos, a doua oară. Căci pe această poartă a intrat Domnul triumfal în Sfânta Cetate, la Duminica Floriilor. Tradiția spune că tot pe această poartă va veni Hristos să judece lumea în Valea lui Iosafat, care este alături. Numai atunci se va deschide. Iar musulmanii, ca să împiedice venirea lui Hristos pe Poarta de Aur care duce drept la moscheea lui Omar, au zidit-o cu lespezi mari de piatră, iar în afară de zid au făcut un enorm cimitir musulman.

De la Biserica Sfântului Ștefan până la zidul de răsărit al Ierusalimului sunt numai 300 de metri. Dincolo de zid se înalță Muntele Moria, unde a fost zidit Templul lui Solomon, astăzi Moscheea lui Omar. Urcăm ușor. Ne uităm la Poarta de Aur din fața noastră, zidită și străjuită de sute de morminte. Mergem puțin spre nord și înaintăm până sub zidul uriaș. Iată-ne în fața Porții Sfântului Ștefan! Pe aici a fost scos primul martir spre a fi ucis cu pietre, afară din cetate. I se mai zice și Poarta Oilor sau Poarta Leilor.

Slavă Ție, Doamne, că ne-ai învrednicit să intrăm în Sfânta Cetate a Ierusalimului!

Înaintăm pe strada îngustă și foarte aglomerată. De ambele părți ale uliței sunt tot felul de prăvălii mici. În stânga noastră, pe un platou foarte mare, care în Vechiul Testament se numea Muntele Moria, se înalță cele două moschei musulmane – Moscheea lui Omar și Moscheea El-Aqsa. În dreapta se află cartierul musulman, locuit numai de arabi. Peste tot lume și lume! Arabi în portul lor lung, oriental; femei în negru, în ținută foarte decentă; pelerini din toate țările, care urcă și coboară, asini încărcați cu poveri grele, care alimentează piața și magazinele orașului, și foarte mulți copii. Abia mai putem înainta prin mulțime. Puțin a mai rămas din frumusețea și atmosfera Ierusalimului de acum două mii de ani!

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, ediția a VI-a, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 36-38)

De la același autor

Ultimele din categorie