Sfânta Scriptură

Rugăciunile sfinţilor ne ajută în această viaţă, şi cu mult mai mult după moarte

Atotbunul Dumnezeu caută să ierte toate greşelile morţilor, care sunt cauzate de neputinţe omeneşti, şi vrea să-i aşeze în lăcaşul celor vii, în sânurile lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui Iacov, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinul, trecând cu vederea, prin bunătatea puterii Sale dumnezeieşti păcatele pe care le-au făcut morţii, din slăbiciune omenească...

Există oameni binecuvântaţi şi nebinecuvântaţi?

Legătura nedespărţită cu Dumnezeu aduce binecuvântare, iar despărţirea de Dumnezeu înseamnă nebinecuvântare. Asta ne învaţă şi istoria evanghelică despre fiul ascultător şi cel risipitor. De la un ins binecuvântat, întreaga casă poate spori în toate, iar de la unul nebinecuvântat întreaga casă poate da înapoi în toate. 

Cărțile duhovnicești – hrană pentru viața de familie

În legătură cu stăruitoarele îndemnuri de a citi cât mai des cu putinţă Sfânta Scriptură, îndemnuri adresate de Sfântul Părinte mirenilor, în Omilia XXI la Facere: „Nu, vă rog, să nu ne înşelăm singuri, ci cu cât suntem prinşi mai mult de aceste griji (de creșterea copiilor), cu atât mai mult să primim leacurile citirii Dumnezeieştilor Scripturi”.

Maica Domnului este darul lui Dumnezeu pentru omenire

Maica Domnului este răspunsul lui Dumnezeu dat pă­rinţilor ei, la stăruitoarele lor rugăciuni. În același timp, Maica Domnului este tot ceea ce au putut oamenii să dea mai bun Creatorului lor; în Maica Domnului, vasul sfinţeniei, s-a realizat acea „logodire” a celor două firi – dumnezeiască şi omenească –, în persoana Fiului lui Dumnezeu întrupat.

Ce este Sfântul Agneț?

Biserica Ortodoxă a crezut și a învățat totdeauna că, din pâinile așezate pe Sfântul Disc, numai Agnețul se preface în timpul epiclezei, în Trupul Mântuitorului, iar miridele doar se împărtășesc de sfințenia pe care o primesc de la Sfântul Agneț, lângă care sunt așezate.

Rugăciunea lui Iisus ne transformă viața în binecuvântare

Rugăciunea oferită în smerenie uneşte inima şi mintea, şi chiar trupul simte căldura şi energia sfinţită ce iese din Numele lui Iisus. După o vreme – durata acestui interval diferă la fiecare dintre noi – rugăciunea poate deveni starea noastră permanentă, însoţindu-ne în tot ceea ce facem. 

Dragostea dumnezeiască este liniştită, dar arzătoare şi adâncă

Cel îndrăgostit nu poate trăi departe de persoana iubită, nici nu-i nevoie să-i aducă chipul din minte în inimă, ci îndată ce-o vede pe iubită, îi tresaltă inima. Când este departe şi se gândeşte la ea, iarăşi îi tresaltă inima. Nu este nevoie să facă vreo strădanie. Tot astfel este şi cu Hristos. Dar, fireşte, acolo toate sunt dumnezeieşti.

Cele două judecăţi ale lui Dumnezeu – cea vremelnică şi cea definitivă

Pedepsele pedagogice, altfel spus, judecăţile pedagogice ale lui Dumnezeu, slujesc tocmai spre a-i îndrepta pe oameni şi a-i face în stare de intrarea în Împărăţia Cerurilor. Iar cu privire la judecata de pe urmă, la înfricoşătoarea Judecată a lui Dumnezeu, la ziua care va arde precum cuptorul, Mântuitorul nostru a vorbit limpede. 

Pentru a intra în bucurie trebuie pregătire!

Pregătire este încă şi să învăţaţi a păzi poruncile lui Dumnezeu. Să izgoniţi patimile, judecata, mânia şi celelalte, în chip lin. Adică, nu loviţi direct răul, ci, dispreţuind patima, să vă întoarceţi cu iubire către Dumnezeu. 

Monahia Maria Sturza, aleasă „mamă duhovnicească” din pământul Moldovei

Cunoştea şi limbi străine, citea multe cărţi alese, ştia să brodeze şi să coasă veşminte în fir de aur, scria foarte frumos şi făcea ornamente şi miniaturi în culori naturale de flori, ca nimeni alta. Dar mai presus de toate, cunoştea bine Sfânta Evanghelie şi se silea să o împlinească. Ştia să rabde, să tacă, să se smerească şi mai ales să se roage. Pentru aceea, toate se foloseau de nevoinţa şi smerenia ei şi o cinsteau ca pe o adevărată mamă duhovnicească.

Pagini