Pe Irina am întâlnit-o într-o dimineață, în paraclisul Mănăstirii Horaița. Venise la Sfânta Liturghie și-și dorea să vorbească cu un părinte bătrân, să-i împărtășească frământarea ei și să-i ceară niște sfaturi. Nu-mi mai amintesc de unde venea, însă o țin minte așa cum era: mărunțică, voioasă, cu ochi negri ca mura, sfredelitori, încadrați de un chip luminos și străveziu.

Plimbându-ne pe aleile din curtea mănăstirii, ne-a întâmpinat Părintele Teofil care ne-a chemat să ne citească o rugăciune. Irina nu s-a sfiit de mine și i-a împărtășit gândul său: voia să devină monahie. La auzul acestor cuvinte, fața părintelui s-a luminat și chipul i-a fost inundat de bucurie. I-a sărutat mâinile și a binecuvântat-o: „Să fii maică cu adevărat. Eu mă rog până oi pune mâinile pe piept ca Dumnezeu să te-ajute. Dar să te duci cu dragoste. Te-ajută Domnul, că e cale sfântă, cale dreaptă. Eu așa te sfătuiesc: lași serviciu, lași tot, nu te uita la nimica, soră Irina. Cu credință, mergi înainte!”. 

„Dacă-ți dorești să mergi la mănăstire, du-te cât ești tânără”

„Am o mulțime de maici și călugări pe care i-am povățuit”, spune părintele. „Altele s-au căsătorit și au zis că-i bine. Ascultă ce-ți spun eu: e o dare de la Dumnezeu – că-i de căsătorie, că-i de mănăstire –, asta-i de la Dumnezeu. Însă de trei ori fericit e cel care se duce la mănăstire. Dacă ai chemare, asta-i rețeta: pune-ți în gând, dar să nu stai la îndoială. Poți să treci prin foc și prin apă; mergi înainte. Gândul acesta, dacă îl ții în inimă și n-aluneci nici la stânga, nici la dreapta, mergi pe calea cea dreaptă, cu post și rugăciune. Și să postim mai cu seamă de gândurile cele rele.

Dacă-ți dorești să mergi la mănăstire, du-te cât ești tânără, că vrăjmașul, mai încolo, pune ghearele pe tine, fetiță, și-ți spune: mărită-te și gata. Dac-ai pus gând de mănăstire, Maica Domnului să te-ajute.”

„Îndeplinește, Doamne, cerințele și dorințele fiecăruia în parte”

„Mata te duci în vizită unde-s mai tinere. Îi spui: maică stareță, am dragoste ca să stau și eu în mănăstire. Nu trebuie să mai gândești la altceva. Vrăjmașul îți va pune multe în minte. Luptă-te, stai în rugăciune și să-ți ajute Bunul Dumnezeu. Căci spune la carte: Privegheați și vă rugați, că nu știți ziua, nici ceasul când va veni Fiul Omului. Dumnezeu va face o dată dreptate. Căci ar să vie cu judecată, să judece vii și morții, și atunci, în ceea te găsește, într-aceea te judecă. Stai seara în genunchi și citește rugăciunea îngerului matale; el te călăuzește și te apără de ispite, ca să mergi pe calea dreaptă.”

La final, Părintele Teofil ne-a așezat patrafirul pe creștet, punându-i într-o rugăciune, alături de noi, pe toți aceia pe care i-a strâns în inimă: „(...) Dă-le, Doamne, sănătate, pace, iertare de păcate și fericire în toate. Păzește-i, Doamne, de vrăjmașii cei văzuți și de cei nevăzuți. Îndeplinește, Doamne, cerințele și dorințele fiecăruia în parte, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale. Amin!”.

*Sora Irina este astăzi într-o mănăstire din județul Bacău.