Ți se cere să te învingi pe tine însuți
Nu pierdeți din vedere amănuntul, dar nici nu vă pierdeți în amănunte. Nu pierdeți amănuntul care vă poate crește. De păcatul care este mai aproape de voi, de acela să vă feriți!
Firea omenească trebuie depășită cu orice chip. Nu pierdeți din vedere amănuntul, dar nici nu vă pierdeți în amănunte. Nu pierdeți amănuntul care vă poate crește.
Nu ți se cere să cucerești ca un general armate, ci să te birui pe tine. Bunăoară, să vă dau un exemplu de militar. Războiul este un joc de inteligență, dar războiul este tot război. Fără eroism, fără vitejie, nu se poate, dar îndrăzneala aceasta să o faci cu oarecare tactică. Pentru că există un plan de război, un plan de foc care cuprinde patru puncte:
1. Determinarea precisă a adversarului. Care este inamicul nostru? Diavolul! Ni s-a lăsat adversar ca să ne putem încununa.
2. Determinarea precisă a poziției tale. Ce poziție am eu: sunt călugăr, sau sunt căsătorit, sau sunt misionar.
3. Determinarea precisă a distanței. Ce distanță am până la inamic – ca să nu tragi mai aproape sau mai departe de țintă.
Mă întrebați care este păcatul de care trebuie să ne ferim mai întâi?
De păcatul care este mai aproape de tine, de acela să te ferești! Ce să duc eu grijă de curvie, dacă deocamdată nu mă bate la cap? Nici de lăcomie, căci deocamdată nu mi-e foame! De păcatul care-i cel mai aproape de tine, de acesta să te ferești! Cineva o fi comandat la un mercenar să te omoare, dar tu nu lupți cu acela care a comandat, lupți cu ăsta, care vrea să te omoare. Oprește-i mâna ca să nu te lovească. Dacă-l birui pe ăsta, acela care a comandat cade de la sine.
4. Folosirea cât mai mult a armamentului din dotare: rugăciunea, smerenia, răbdarea, pe care le avem pentru neutralizarea sau uciderea vrăjmașului.
(Ne vorbește Părintele Arsenie, ediția a doua, volumul III, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 120-121)