Bătutul toacei își are începutul în primele secole ale religiei creștine. În timpul persecuțiilor, slujbele erau anunțate prin bătaia în ușă cu un ciocan de lemn. Mai târziu, în scrierile Părinților Bisericii, toaca a devenit simbolul lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și al cuielor bătute în Sfintele Sale mâini.