Ucenicii și chemarea (Matei 4, 14-26)

Reflecții

Ucenicii și chemarea (Matei 4, 14-26)

    • Chemarea Apostolilor Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos
      Chemarea Apostolilor Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos

      Chemarea Apostolilor Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos

Sub iluminarea Duhului se vor transforma din simplii pescari galileeni în oameni care vor străbate continentele și întreaga lume cunoscută atunci, spre a vorbi despre Hristos cel Înviat din morți și despre chemarea mântuitoare pe care o adresează Acesta întregii lumi. Vor reuși să implanteze nuclee misionare în locuri în care alții nici n-ar fi visat și vor schimba, prin modul lor sincer și direct de a fi, fața lumii. Secretul? Urmarea Lui. Imediată. Fără întrebări inutile și șovăieli. 

Aspecte introductive

Întreita ispitire de pe muntele Carantaniei e urmată, la scurtă vreme, de chemarea primilor Apostoli. Adăstat în zona Galileii, Învățătorul vede doi pescari, pe Simon (viitorul Petru) și pe Andrei, în exercițiul funcțiunii. După cum se va arăta ulterior, ei fuseseră anterior și ucenici ai Botezătorului, care-i trimisese înspre Hristos. Chemarea e scurtă și bine articulată: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni”. În locul albastrului întins al suprafeței mării, marcat nu de puține ori de intemperii, Domnul le promite că vor putea să-și exercite vocația într-un cadru mult mai amplu, acela al întregii lumi. Ce-i drept, unul marcat, nu de puține ori, de instabilitate. 

Răspunsul 

Prompt și fără întârziere, cei doi Îl vor urma. Același lucru se va întâmpla și cu Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu. Cele două perechi de frați vor fi primele care vor răspunde chemării. Li se vor adăuga, apoi, pe rând, alții. Cei dintâi Îl vor acompania pe Iisus, care va propovădui în sinagogile galileene Evanghelia și tămăduind boli și neputințe.

Aspectul de-a dreptul fascinant al episodului îl constituie rapiditatea răspunsului. Faptul că oamenii se decid, fără a sta deloc pe gânduri, să abandoneze toate, spre a-L urma pe Învățător. Lasă deoparte confortul pe care îl oferă lumea și societatea în care trăiesc spre a îmbrățișa o viață care nu este una conformă cu standardele lumii. A deveni pescari de oameni e un termen de-a dreptul vag. E greu de presupus dacă au înțeles, sau nu, dintru început, ce voia cu adevărat Să le spună atunci când această chemare le-a fost adresată. În orice caz, precum se va vedea ulterior, cei patru vor împlini din plin misiunea încredințată. Vor arunca mrejele în diferite locuri de pe întinsul lumii și vor aduce roadă bună. Învățați, încă de pe vremea când munceau pe Marea Galileii, cu capriciile timpurilor și cu așteptarea, nu se vor înfricoșa de furtunile pe care diavolii le vor isca în calea lor în decursul anilor, nici de faptul că pecetluirea celor propovăduite se va face într-un mod mai aparte. Cu viața. Precum atunci, la chemare, vor răspunde și după Înviere, trimiterii lui Hristos (Matei capitolul 28) și vor reuși să vestească bucuria mântuirii tuturor celor care vor dori să-i asculte. Sub iluminarea Duhului se vor transforma din simplii pescari galileeni în oameni care vor străbate continentele și întreaga lume cunoscută atunci, spre a vorbi despre Hristos cel Înviat din morți și despre chemarea mântuitoare pe care o adresează Acesta întregii lumi. Vor reuși să implanteze nuclee misionare în locuri în care alții nici n-ar fi visat și vor schimba, prin modul lor sincer și direct de a fi, fața lumii. Secretul? Urmarea Lui. Imediată. Fără întrebări inutile și șovăieli. Abandonarea totală în fața harului și încrederea deplină în faptul că Domnul poate schimba deopotrivă inimi și fața lumii, chiar și în situații în care acest lucru pare imposibil.

În loc de concluzii 

Privind înspre episodul de astăzi suntem chemați și noi, cei care ne numim creștini, să înțelegem câteva aspecte. Anume, că la baza misiunii noastre stă chemarea. Precum pe Apostoli, și pe noi Iisus ne cheamă. Ne cere să devenim următorii Lui. Să-L punem pe primul loc în lista priorităților. Să căutăm și să găsim răbdarea de a pescui sufletul aproapelui care încă n-a descoperit pe Dumnezeu. Cum? Iubindu-l. Având răbdare cu el. Oferindu-i, atunci când are nevoie, suportul emoțional, ori ajutorul. Îndrăzniți!