Lasă valurile vieții să spumege în jurul tău ca o mare furtunoasă, dar tu stăruiește în a rămâne cu sufletul liniștit ca și adâncul mării.

Vântul poate să îndoaie stejarul oricât ar vrea, rădăcina stejarului va rămâne însă liniștită. Stejarul este adânc înfipt cu rădăcinile sale în pământ, și aceasta îl izbăvește de toate vânturile. Tot așa trebuie și tu, cu sufletul tău, cu rădăcina sufletului tău, să te înrădăcinezi adânc în Dumnezeu, și numai Acesta te poate izbăvi de toate valurile și îndoielile primejdioase.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Gânduri despre bine și rău, Editura Predania, București, 2009, p. 89)