Valea lui Iosafat – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte
De la biserica Sfântului Petru coborâm în serpentină Valea lui Iosafat, printre case sărăcăcioase de musulmani. Este o vale destul de adâncă și largă în același timp, care se întinde de la nord spre sud, despărțind Ierusalimul Vechi de Muntele Eleon (Măslinilor).
Partea de nord a acestei văi este mai îngustă și încărcată cu măslini. Se numește „Grădina Ghetsimani”. În continuarea ei se desfășoară Valea lui Iosafat, prin mijlocul căreia trece pârâul Cedrilor (Chedron), care este toată vara uscat. Numai iarna are apă. Ici-colo apar case mici, izolate de arabi, câte un măslin, câteva oi albe și capre.
Potrivit textului Sfântului prooroc Ioil (4, 2), unii din Sfinții Părinți afirmă că judecata de apoi va avea loc aici, în Valea lui Iosafat. Poate tocmai de aceea, ambele versante ale văii sunt pline de morminte. Întreaga vale este un vast cimitir. La dreapta, cimitirul musulman, iar la stânga și spre Muntele Măslinilor, cimitirul evreiesc. Valea Cedrilor se unește cu Valea lui Iosafat și coboară spre sud, în Valea Hinon și Valea Gheenei. Primul loc biblic pe care îl vizităm este Izvorul Siloam, unde a fost trimis orbul din naștere și s-a vindecat (Ioan 9, 1-41). Ne oprim. Izvorul curge dintr-o stâncă mare. În fața stâncii formează un mic lac, apoi își croiește drum spre valea pârâului Cedrilor. Ne atingem de apa aceasta sfântă și binecuvântată de profeți și de Însuși Iisus Hristos și ne rugăm ca Domnul să vindece ochii sufletelor și ai trupurilor noastre de toată orbirea și necurăția, ca să vedem bine calea mântuirii.
Traversăm pârâul Cedrilor și urcăm pe versantul opus. La mică distanță dăm de Izvorul Maicii Domnului, unde, după tradiție, se spune că venea Sfânta Fecioară și lua apă. Este un izvor foarte adânc, subteran. Trebuie să cobori numeroase trepte de piatră ca să dai de un tunel pe unde curge izvorul. Încercăm să coborâm. Pelerini și copii cu lumânări aprinse coboară în peșteră și se spală cu această apă binecuvântată. Dăm laudă Maicii Domnului și plecăm mai departe, spre Grădina Ghetsimani.
De la Izvorul Maicii Domnului ne oprim la mormântul lui Abesalom. Este o construcție de circa 2.400 de ani, de pe timpul Macabeilor. Un turn cilindric din blocuri de piatră, înalt de peste 12 metri, cu vârful ascuțit. Un loc, un mormânt de tristă amintire. Turnul pare ca un strigăt de iertare al fiului neascultător către tatăl său, al omului răzvrătit către cer, către Dreptul Judecător.
Cât de mare deosebire este între tată și fiu, între marele împărat David și Abesalom! Tatăl sfânt, iar fiul ucigaș. Tatăl cânta lui Dumnezeu în psalmi, iar fiul neascultător căuta să-i ia tronul și viața. Și l-a certat Domnul cu moarte năprasnică pe cel neascultător. Așa se sfârșesc întotdeauna copiii răzvrătiți, care nu ascultă de Biserică și de părinți. „Abesalom, Abesalom, fiul meu, Abesalom...!”, plângea bunul tată pe fiul care atârna mort de copac.
Dacă fiii crescuți în case de oameni drepți și chiar sfinți ajung uneori răi și neascultători, cu cât mai mult vor deveni răi și necredincioși copiii crescuți rău, fără mame devotate, fără supravegherea părinților, fără educație creștinească, fără rugăciune și frică de Dumnezeu! Vai de copiii fără mame! Vai de părinții care nu-și cresc copiii în temere de Dumnezeu! Vai de copiii ce se răzvrătesc asupra părinților care i-au născut! Că viața le va fi un chin și moartea o pedeapsă. Ai milă, Doamne, de părinții care ne-au născut și crescut în frică de Dumnezeu. Ai milă de mamele care ne-au învățat să ne închinăm, care ne-au dus regulat la biserică, care au sădit în inimile noastre dragostea de viață, de lumină, de Dumnezeu și de oameni! Odihnește-le cu pace sufletele în cer și osemintele în cimitir! Ai milă, Doamne, de fiii neamului nostru, că sunt botezați în numele Tău! Învață-i ascultarea de Dumnezeu și de părinți! Învață-i dragostea de neam și de țară. Întoarce dragostea părinților spre copii și a copiilor spre părinți, ca să nu avem în pământul nostru asemenea morminte ale răzvrătirii și neascultării! „Abesalom, fiul meu, Abesalom!” Plânsul proorocului David se aude tot mai mult în casele și familiile credincioșilor noștri. O, Doamne, ai milă de noi și de poporul nostru binecuvântat și credincios! Ai milă de toți copiii și de toate mamele pământului!
Ne însemnăm cu Sfânta Cruce și urcăm drumul către Grădina Ghetsimani. La mică depărtare apar încă două morminte biblice: Mormântul Sfântului Iacob patriarhul, fiul lui Isaac, și al profetului Zaharia. Sunt mult mai modeste în construcție. Osemintele patriarhului Iacov se găsesc însă la Hebron.
Traversăm șoseaua asfaltată care duce la Ierihon și poposim în Grădina Ghetsimani. Coborâm la mormântul Maicii Domnului și ne închinăm a doua oară. Intrăm din nou în Biserica Națiunilor, ne închinăm la Piatra Prinderii lui Iisus, apoi pornim spre vârful Muntelui Eleon, adică al Măslinilor.
(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 120-122)
Templul din Ierusalim
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro