Katholikonul Mănăstirii Esfigmenu

 

Katholikonul Mănăstirii Esfigmenu se află în partea de apus a curţii şi este închinat Înălţării Domnului.

Piatra de temelie a katholikonului a fost pusă în 1808 de către egumenul Teodorit, iar sfințirea a avut loc în 1811, fiind săvârșită de către Patriarhul ecumenic Grigorie al V-lea. A fost zidit pe locul Katholikonului vechi. Este construit în stil athonit şi are opt turle, cea din centru fiind cea mai mare.

La intrare în biserica mare a mănăstirii se află pictat în partea dreaptă a ușii chipul Patriarhului Antim al Constantinopolului, iar în partea stângă este chipul Mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi, care a ajutat foarte mult mănăstirea, închinându-i și metocul de la Florești. Domnitorii români care au ajutat mănăstirea au fost: Petru Rareș, Radu Paisie, Gavriil Costachi și alții.

În partea de miazănoapte a pridvorului se află Paraclisul Sfinţilor Arhangheli, iar în cea de miazăzi se află Paraclisul Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Pridvorul cu coloane şi cele două paraclise incluse în corpul bisericii au fost adăugate în 1845 de către Patriarhul Antim al VI-lea, care a devenit monah în mănăstire.

Pronaosul şi naosul nu sunt separate prin zid. În naos se află Icoana Maicii Domnului „Trandafirul neveştejit”. Catapeteasma din lemn aurit, bogat în decoraţiuni florale, a fost sculptată în 1813. Icoanele împărăteşti au fost îmbrăcate în aur în anul 1850 în Rusia.

În Sfântul Altar se păstrează aşa-numita „Cruce a Pulheriei”, precum şi o Icoană bizantină în mozaic (secolul al XIV-lea) care Îl reprezintă pe Hristos în întregime, binecuvântând cu mâna dreaptă, iar în stânga ţinând Evanghelia.

De la același autor

Ultimele din categorie