Grădina Maicii Domnului de la Bisericani

Mulți sihaștri s-au nevoit în acele locuri, încă de acum sute de ani. Parcă într-o altă lume, în peșteri din piatră sau bordeie de lemn și pământ, ei s-au rugat neîncetat, cu post și lacrimi. Acest lucru a făcut ca așezarea, situată la 12 kilometri vest de Piatra Neamț, pe șoseaua spre Bicaz, să se numească a bisericoșilor și, de aici – Bisericani.

Mulți sihaștri s-au nevoit în acele locuri, încă de acum sute de ani. Parcă într-o altă lume, în peșteri din piatră sau bordeie de lemn și pământ, ei s-au rugat neîncetat, cu post și lacrimi. Acest lucru a făcut ca așezarea, situată la 12 kilometri vest de Piatra Neamț, pe șoseaua spre Bicaz, să se numească a bisericoșilor și, de aici – Bisericani.

În anul 1492, în apropierea peșterii mari, Cuviosul Iosif a înălțat o biserică din lemn, pentru călugării care-l însoțiseră de la Sfântul Mormânt și pentru cei care mai veniseră, între timp. Ajunsese aici după ce arabii năvăliseră în Țara Sfântă și voia să plece de aici după ce turcii, aflați în război cu Ștefan cel Mare, jefuiseră și incendiaseră biserica. Lui și ucenicilor le era gândul la Muntele Athos – numit și „Grădina Maicii Domnului”. Însă, coborând pe Valea Rea, nu departe de peșteră, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu li s-a arătat, coborând plină de lumină din crengile unui stejar şi le-a spus: „Rămâneţi pe loc, căci şi aici este Grădina Mea”. În semn de amintire și de veșnică pomenire a acelei minuni, călugării au pus în stejar o icoană.

Minunea de la Bisericani l-a uimit și pe Ştefan cel Mare, care a început aici o biserică din piatră. Strădania lui a fost continuată de Ştefăniţă Vodă, nepotul său. În 1782, biserica a fost stricată din temelie și refăcută – mai mare și mai frumoasă. În timp, s-a exins atât de mult, încât s-a transformat într-o mănăstire cu o bogată viaţă duhovnicească şi culturală.

Au urmat, apoi, ispite – dar și minuni  Mănăstirea Bisericani devenind sălaș pentru un penitenciar, apoi pentru un sanatoriu TBC. În jurul anului 1900 începuse să-și piardă amintirea și strălucirea.  De aceea, ea s-a transformat în schit și a rămas așa, până în 1991.

În prezent, Mănăstirea Bisericani este alcătuită din biserica voievodală „Buna Vestire”, dar și din alte două ctitorii. Una este Biserica „Sfântul Prooroc Ilie”, iar alta – paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului“, ridicat în locul în care s-a arătat Maica Domnului. Acesta cuprinde în alcătuirea sa trunchiul stejarului, care a fost tăiat în timpul regimului communist, dar și icoana Maicii Domnului  Făcătoare de Minuni – confiscată de șapte ori și tot de atâtea ori întoarsă în locul care îi este drag. 

De la același autor

Ultimele din categorie