Mesajul zilei de miercuri din Săptămâna Pătimirilor

16 Aprilie 2014 Reflecții
 

Femeia păcătoasă a înțeles ceea ce Iuda nu a putut, şi anume faptul că  din creștinism reiese vindecarea. Şi nu o vindecare de problemele trecătoare, ci de problemele cele mai mari ale omului: egoismul, păcatul şi moartea.

În Sfânta Evanghelie și în cântările bisericești din Miercurea Mare auzim că se vorbește despre femeia păcătoasă care a adus un vas de alabastru cu mir de mare preț, i-a spălat picioarele Mântuitorului cu lacrimile ei și le-a șters cu părul său. A spart vasul, fără să păstreze nimic pentru ea, și a vărsat mirul ca jertfă. Mirul costa 300 de dinari, echivalentul a 300 de zile muncă! Fapta aceasta l-a înfuriat pe ucenicul care stătea la loc de cinste lângă Mântuitor și care se îngrijea de bani, vestitul Iuda. Cântările din Săptămâna Mare ne învață și mai multe despre diferența dintre cei doi, vorbind despre femeia care abia sosise, și trecutul lui Iuda. Să nu uităm că Iuda era unul dintre Apostoli și avea darul vindecării. Cu toate acestea se interesa mai mult de lucrurile lumești, nu putea să treacă peste grijile trecătoare și nu putea privi în perspectivă. Mai târziu va primi Sfânta Împărtășanie fără să o merite și sufletul îi va fi posedat de demoni.

Femeia păcătoasă a înțeles ceea ce Iuda nu a putut, şi anume faptul că creștinismul înseamnă vindecare. Şi nu o vindecare trecătoare, ci de problemele cele mai mari ale omului: egoismul, păcatul şi moartea. Paradigma Ortodoxiei nu se bazează pe contrastul dintre virtute și păcat, ci pe cel dintre sănătate și boală. Cu toții avem nevoie de vindecare, acesta este scopul nostru primordial în calitate de creștini și este dovedit prin faptul că Însuși Hristos ne învață importanța superioară decât cea de a da averea celor săraci și nevoiași. Apostolii au acordat atât de multă importanță evangheliei sociale, încât au uitat ceea ce era mai important. Femeia și-a arătat iubirea nesfârșită prin umila sa jertfă și nu numai că a primit vindecare de la Mântuitorul sufletelor noastre, ci a devenit de-a pururea un exemplu pentru ceea ce Domnul așteaptă de la ucenicii Săi.

De aceea, Biserica, sub îndrumarea Sfântului Duh, săvârșește Sfântul Maslu în Miercurea Mare. Această slujbă este încărcată de semnificații ce trimit la învățătura din acea zi, și anume că Hristos a venit să ne vindece de păcate prin sacrificiul de pe cruce și prin învingerea morții prin moartea Sa. Acesta este contextul în care ar trebui să participăm la Slujba Sfântului Maslu, una din marile Taine ale Bisericii care ne permite vindecarea prin mâna tămăduitoare a lui Iisus atunci când părintele ne unge fruntea cu mir.

Cântarea de la denia Miercurii celei Mari (audio):

Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe, simţind Dumnezeirea Ta, luând rânduială de mironosiţă, şi tânguindu-se a adus Ţie mir mai înainte de îngropare, zicând: Vai mie! Că noapte îmi este mie înfierbântarea desfrâului şi întunecată şi fără de lună pofta păcatului. Primeşte izvoarele lacrimilor mele, Cel ce scoţi cu norii apă din mare; pleacă-Te spre suspinurile inimii mele, Cel ce ai plecat cerurile cu nespusa plecăciune. Ca să sărut preacuratele Tale picioare şi să le şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu. Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva în rai în amiazăzi, de frică s-a ascuns. Cine va cerceta mulţimea păcatelor mele şi adâncurile judecăţilor Tale, Mântuitorule de suflete, Izbăvitorul meu? Să nu mă treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel ce ai nemăsurată milă.

Ultimele din categorie