Intrarea în mănăstire se află în partea de apus a mănăstirii, la baza turnului de apărare. Turnul are o înălţime de 28 m, iar la etajul al cincilea al lui se află Paraclisul Sfintei Ana.

Un mic coridor conduce spre curtea mănăstirii, în centrul căreia se află katholikonul. Sentimentul de claustrare pricinuit de îngustimea curţii este repede alungat de frumuseţea nenumăratelor balcoane de lemn şi a formelor arhitectonice.

În incinta mănăstirii se află cinci paraclise: al Sfântului Ioan cel Milostiv, al Sfântului Ioasaf, al Cuviosului Mucenic Ghedeon, al Bunei Vestiri şi al Adormirii Maicii Domnului.

Vechea trapeză a fost construită şi pictată în 1687, iar cea de astăzi (1876) este inclusă în corpul de miazăzi. Biblioteca se află la parterul corpului de răsărit.

În partea de apus a mănăstirii se află cimitirul şi paraclisul închinat Tuturor Sfinţilor (1768), precum şi kathisma Sfintei Paraschevi. Dinaintea intrării în mănăstire se află Paraclisul Sfinţilor Teodori şi o cişmea acoperită cu o boltă (1801), care este folosită ca agheasmatar la hramuri.

Mănăstirea are 17 chilii, dintre care trei sunt în Karyes, iar celelalte sunt împrăştiate în pădurea din jurul mănăstirii. Dintre acestea, doar patru mai sunt locuite astăzi.

Metoacele Mănăstirii Caracalu sunt răspândite în diferite locuri din Grecia.

(Foto) Mănăstirea Caracalu din Muntele Athos – ctitorie a domnitorului Petru Rareş