În biserică se cuvine să stăm cu inimă curată și cu frică
Precum cineva ar sta înaintea împăratului și ar vorbi cu el și chemând pe slugi ar sta și ar vorbi cu ele lăsând pe împărat, așa face și omul care, în vremea cântării sale bârfește și își risipește mintea sa.
La tot cel ce crede în Dumnezeu vine îngerul Domnului, dacă nu-l gonim noi cu lucruri rele. Că, precum fumul gonește albinele și pe porumbei mirosul urât, așa și pe îngerul păzitor al vieții noastre îl îndepărtează de la noi păcatul. Să nu dai, zice Scriptura, piciorul tău spre clătire, nici să nu adoarmă cel ce te păzește pe tine. Că, precum cineva ar sta înaintea împăratului și ar vorbi cu el și chemând pe slugi ar sta și ar vorbi cu ele lăsând pe împărat, așa face și omul care, în vremea cântării sale bârfește și își risipește mintea sa.
Deci să cunoaștem, fraților, cum stăm înaintea lui Dumnezeu, în biserică. Precum îngerii cu cutremur Îi stau înainte cântând, așa și nouă ni se cade a ne asemăna lor cu inimă curată și cu frică stând la cântare și la rugăciunile noastre, înaintea lui Dumnezeu, a Căruia este slava, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
(IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Din cuvintele duhovnicești ale Sfinților Părinți, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2003, p. 243)