Care sunt semnele sfârșitului lumii?

Domnul Hristos ne oferă, oarecum neașteptat, foarte multe detalii, descriind cu multe amănunte tabloul sfârșitului lumii. Dar și aici eu văd tot un îndemn ca, luând aminte la cele se s-au împlinit ori sunt în curs de împlinire, să ne pregătim și mai vârtos pentru propriul sfârșit, pentru momentul de judecată. Cartea Apocalipsei poate speria sau chiar îngrozi pe mulți. Celor ce sunt preocupați doar de a răspândi groaza pe motive eshatologice, le recomand să citească iar și iar cuvintele de final ale acestui text cu care se încheie canonul Noului Testament.

De când a debutat această criză mondială numită și pandemie, a crescut enorm preocuparea pentru toate ceea ce ține de momentul sfârșitului lumii. Am împărțit cele profețite ca fiind semne ale apropierii Judecății de Apoi în două categorii:

A) Semne împlinite parțial sau în curs de împlinire:

1) Se va înmulți foarte mult cunoașterea, atât cea teologică, cât și cea omenească (științifică) (Daniel 12, 4); 2) Se vor arăta proroci mincinoși, creștini mincinoși și falși îndrumători spirituali (Matei 24, 5; Matei 24, 23-27); 3) Vor fi războaie, foamete, cutremure, epidemii (Matei 24, 6-8); 5) Vor fi vremuri de prigoană (Matei 24, 9-10); 6) Se va înmulți răul, se va răci dragostea („nu va mai fi cărare de la vecin la vecin”), se vor înmulți și vor crește patimile omenești (Matei 24, 12; II Timotei 3, 1-5); 7) Se va propovădui Evanghelia la toată făptura (Matei 24, 14); 8) Vor stăpâni indiferența și preocuparea doar pentru cele materiale, „precum a fost în zilele lui Noe” (Matei 24, 37-39).

B) Semne ce urmează să se împlinească:

1) Va fi o mare apostazie, „va veni lepădarea de credinţă” (II Tesaloniceni 2, 1-3); 2) Va înceta săvârșirea Sfintei Liturghii (cf. și Daniel 12, 11); 3) Se va rezidi templul lui Solomon sau conducerea Bisericii va fi preluată de Antihrist, depinde cum se tâlcuiește cuvântul despre „fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (II Tesaloniceni 2, 4); 4) Se va converti în întregime sau în cea mai mare parte la creștinism poporul lui Israel (Romani 11, 25-32); 5) „Puterile cerurilor se vor zgudui”, soarele, luna și stele nu vor mai străluci (Matei 24, 29 și Luca 21, 25-28); 6) Va veni Antihristul, care va încerca să imite modul în care Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, căutând să amăgească și să înșele cu falsă evlavie și dându-se drept un împăciuitor al tuturor, până ce va fi pus conducător peste toată lumea (II Tesaloniceni 2, 3-4); 7) Vor veni cei doi proroci care „au fost mutați la cer” fără a trece prin moarte, Enoh și Ilie, care timp de trei ani și jumătate vor proroci și vor anunța A Doua Venire a Domnului (Facerea 5, 24; Cartea a patra a Regilor 2, 11-12; Apocalipsa 11, 3-13).

Las la final problema pecetluirii cu 666, unul dintre cele mai discutate și controversate semne ale sfârșitului lumii. Despre aceasta se vorbește în cartea Apocalipsei, acolo unde se spune despre fiară că „ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase” (Apocalipsa 13, 16-18). Dacă citim textul literal, el nu este încă împlinit.

Dincolo de acest succint „inventar apocaliptic”, ne confruntăm la modul foarte serios cu aceste frământări, dezbateri, tulburări ale creștinilor, unele luând chiar nuanțe obsesive, maladive. E adevărat că și apostolii aveau preocupări despre cele ultime. De aceea i se și adresează Mântuitorului, căutând să afle cât mai multe detalii: „Când vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?” (Matei 24, 3). Însă Mântuitorul nu le indică un moment anume: „Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei 24, 36). În felul acesta întărește îndemnul pe care-l dă fiecăruia dintre noi, direct sau prin pilde, la a priveghea pentru „că nu știm clipa, nici ceasul”. Important e ca moartea să ne afle în stare de pocăință.

Pe de altă parte, Domnul Hristos ne oferă, oarecum neașteptat, foarte multe detalii, descriind cu multe amănunte tabloul sfârșitului lumii. Dar și aici eu văd tot un îndemn ca, luând aminte la cele se s-au împlinit ori sunt în curs de împlinire, să ne pregătim și mai vârtos pentru propriul sfârșit, pentru momentul de judecată. Cartea Apocalipsei poate speria sau chiar îngrozi pe mulți. Celor ce sunt preocupați doar de a răspândi groaza pe motive eshatologice, le recomand să citească iar și iar cuvintele de final ale acestui text cu care se încheie canonul Noului Testament: „Cel ce mărturiseşte acestea zice: Da, vin curând. Amin! Vino, Doamne Iisuse! Harul Domnului Iisus Hristos, cu voi, cu toţi! Amin” (Apocalipsa 22, 20-21). Așadar, despre dorita A Doua Venire a Domnului este vorba. În fond, despre bucuria întâlnirii depline cu El a fiecărui suflet credincios, iar nu despre Antihrist și despre grozăviile pe care satana le lucrează în lume încă de la începutul istoriei.

De la același autor

Ultimele din categorie