Sfântul Ioan Botezătorul îl mustrase pe Irod în repetate rânduri pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, soția fratelui său, și din această cauză, Irodiada îl ura. Sărbătorindu-și Irod ziua de naștere, i-a adunat pe boierii săi, pe voievozi, pe cei mai mari şi pe toate căpeteniile Galileei şi le-a făcut un ospăţ mare. La acest ospăţ, Salomeea, fiica Irodiadei, jucând şi plăcând lui Irod şi celor ce şedeau cu dânsul, a cerut de la dânsul – după sfatul mamei sale – capul Sfântului Ioan Botezătorul, lucru care s-a și întâmplat.

Ziua de 29 august face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită pe 14 septembrie, și de Ajunul Bobotezei.

Părintele Ene Braniște, unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști din țara noastră, menționează faptul că postim în orice zi a săptămânii ar cădea această sărbătoare, fiind post uşor, iar în Anuarul Liturgic și Tipiconal pe anul 2019, apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă se precizează că, la masă vom mânca de post, de două ori în zi, dar cu untdelemn.

În primul rând, Biserica ne îndeamnă să ținem post în această zi pentru a urma pilda Botezătorului Domnului, care și-a petrecut întreaga viață în rugăciune și asceză. El a pregătit calea Mântuitorului Hristos, i-a chemat pe oameni la botezul pocăinţei, s-a învrednicit să-L boteze pe Iisus şi apoi i-a făcut loc, spunând: „Aceluia i se cade a creşte, iar mie a mă micşora” (Ioan 3, 30).

De asemenea, după cum citim în Mineiul pe luna August, postim pe 29 august pentru a condamna, într-un fel, gestul necugetat al lui Irod, care a acceptat cerința Salomeei, în urma ospățului organizat cu prilejul zilei sale de naștere:

„În tot chipul, se cuvine să fim în această zi cu întristare și mâhnire, și nu a avea plăcerea pântecelui, pentru viață cea înfrânată a Sfântului și pentru vărsarea lui de sânge, cea prin necurată ucidere de către Irod. Căci, capul Înaintemergătorului a fost tăiat la ospăț din cauza jocurilor desfrânatei dansatoare și din cauza îmbuibării pântecelui și junghierii și vărsării de sânge de diferite vietăți. Iar nouă nu se cuvine a mânca nici una din aceste vietăți, că să nu ne arătăm a fi următori îmbuibărilor lui Irod”.

Fiind prooroc al Celui Preaînalt, Înaintemergător și Botezător, dar și mare mucenic, pentru moartea lui martirică, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește cu mare cinste pe Sfântul Ioan de-a lungul întregului an bisericesc:  pe 23 septembrie - „Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, 7 ianuarie - „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, 24 iunie - „Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul” şi 29 august - „Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. De asemenea, ne mai amintim de Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului și cu prilejul primei şi a celei de-a doua aflări a capului Sfântului (24 februarie) şi a celei de-a treia aflări a capului său (25 mai).

Vă mai recomandăm să citiți și:

• Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul
• Povestire despre mireasma răspândită de Sfânta Mână Dreaptă a Cinstitului Înaintemergător
• Capul Sfântului Ioan Botezătorul – cum a ajuns în Franța, după ce a fost îngropat și purtat într-un sac din piele de camilă
• Sfânta Ioana – dama de curte care a îngropat capul Sfântului Ioan Botezătorul
• Închisoarea Sfântului Ioan Botezătorul din Sevastia – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte