Poate că va suna întrucâtva patetic, însă voi spune că raportul dintre forţele binelui şi cele ale răului din această lume depinde de următorul lucru: dacă în fiecare familie este pace sau domnesc păcatul şi răul. Este foarte simplu să înjuri guvernul, reformatorii, oligarhii, iar în acelaşi timp să-ţi înşeli soţia, să faci avort ori să abandonezi copiii în maternitate, sau chiar să-ţi otrăveşti propria viaţă şi viaţa celor apropiaţi prin continue certuri şi conflicte.

Cum poate ţara noastră (Rusia, n. r.) să devină mare şi înfloritoare, când anual se fac cinci milioane de avorturi oficiale şi încă un milion de avorturi ilegale, iar mamele abandonează o sută de mii de copii? După toate acestea, merităm noi să trăim bine? De fapt, nu este uimitor că mai suntem în viaţă?

Familia e un indicator, o hârtie de turnesol, care arată starea societăţii în ansamblul ei, dacă aceasta e sănătoasă ori într-o stare de boală gravă. Iată de ce problema păcii şi a dragostei din familie reprezintă cea mai importantă problemă care se pune înaintea societăţii şi a fiecăruia dintre noi.

Numai de noi depinde, însă, cum va fi „starea vremii” în casa noastră, în familia noastră.

În mod intenţionat voi lăsa deoparte problema relaţiilor dintre copii şi părinţi şi a educării copiilor, fiindcă aceasta e o temă extrem de importantă şi necesită un studiu separat, poate chiar o carte separată. Vorbind însă la un mod cu totul general, dacă între soţi domneşte pacea, dacă au o căsnicie fericită, aceasta este educaţia cea mai importantă şi e suficientă să-l educe pe copil mai bine decât orice metode pedagogice şi orice învăţături morale.

După cum spunea Apostolul Pavel, „fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia” (I Timotei 4, 12). Cuvintele acestea aduc aminte fiecărui preot că trebuie să fie un model pentru păstoriţii săi – şi ce este tatăl pentru familie, dacă nu un păstor şi preot al Bisericii din casa lui?

(Pr. Pavel Gumerov, El şi ea: în căutarea armoniei conjugale, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu Vlas, Editura Sophia, București, 2014, pp. 74-75)