Dumnezeu a dat omului înclinații trupești nu în vederea desfrâului, ci pentru înmulțirea neamului omenesc. Judecățile lui Dumnezeu sunt întotdeuna cele mai bune, curate și sfinte. Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți! (Facere 1, 28) – este dumnezeiasca poruncă, lipsită de orice întinăciune. Însă omul, prin căderea lui în păcat, a pervertit totul.

Desprins de Dumnezeu prin neascultarea sa, el s-a rupt și de cinstitele scopuri dumnezeiești și a început să întrebuințeze înclinările lui trupești către rău. Creatorul a rânduit ca bărbatul să nu fie singur, ci să aibă familie. Familia a fost plănuită de Dumnezeu ca un loc sfânt pentru nevoința întru evlavie, curăție și viață sfântă. Curăția și dragostea reciprocă – iată legătura dintre bărbat și femeie.

(Arhimandrit Serafim Alexiev, Curăția-tâlcuire la Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Editura Sophia, București, 2007, pp. 17-18)