Arhimandritul Cleopa Ilie

Pe Muntele Moria – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Primul popas îl facem pe Muntele Moria, situat în partea de răsărit a Ierusalimului Vechi, lângă Poarta de Aur, la circa trei sute de metri de Grădina Ghetsimani și Valea Cedrilor. Pe acest munte a adus Avraam jertfă lui Dumnezeu pe însuși fiul său, Isaac.

Pe ulițele Vechiului Ierusalim – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Unii urcă la Biserica Sfântului Mormânt, alții coboară spre Grădina Ghetsimani, alții privesc Zidul Plângerii și cele două moschei.

Ierusalimul Vechi (Sfânta Cetate) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Ierusalimul biblic a fost întemeiat cu circa două milenii înainte de Hristos. Prima atestare a străvechiului oraș datează din secolul XVI î.d.Hr., fiind menționat pe tăblițele de lut de la El-Amarna, sub numele de „Ura-salim”. El însă exista probabil de pe timpul lui Avraam, care se crede că s-a întâlnit aici cu Melchisedec, „regele Salemului” (adică al Ierusalimului, care înseamnă „Orașul Păcii”) (Facere 14, 18-20).

Prima Duminică în Ierusalim – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Primul popas în Ierusalimul Nou îl facem pe muntele Scopus, de unde se vede panorama întregului oraș. Aici s-a construit în ultimii ani o facultate de medicină dintre cele mai moderne. Al doilea popas îl facem la universitate, unde studiază Arheologia biblică și Vechiul Testament și unul din studenții Institutului Teologic din București. Al treilea popas îl facem la Mănăstirea ortodoxă „Sfânta Cruce”, situată în partea de vest a Ierusalimului.

Prima noapte la Sfântul Mormânt – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

În lumina liniștită a candelelor și lumânărilor, Biserica Învierii este dumnezeiască. Preoții și călugării stau în partea dreaptă, iar în stânga stau maicile și femeile. Sunt de față toți pelerinii din țară, mai multe călugărițe de la Eleon și credincioșii ortodocși din Ierusalim.

Marea Galileii – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Coborâm pe șoseaua asfaltată până aproape de lacul Galileii, apoi o luăm la dreapta și intrăm în orașul Tiberiada. Traversăm orașul de la nord la sud și ne oprim la revărsarea Iordanului – locul de unde își formează albia către Marea Moartă. Coborâm la malul Iordanului și ne spălăm în apa sfântă.

Mănăstirea românească de pe Tabor – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

La un kilometru depărtare de mănăstirea franciscană se află o frumoasă mănăstire ortodoxă, zidită în secolul XIX de doi călugări moldoveni, anume Cuviosul Arhimandrit Irinarh Roseti, cu metania din Mănăstirea Neamț, și ucenicul său, Arhimandritul Nectarie Banul, cu metania din Mănăstirea Horaița-Neamț. Puțini pelerini din țară știu de această ctitorie românească. Este prima mănăstire zidită de români la Sfintele Locuri.

Muntele Tabor – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Pe fundalul clar al cerului galileean, Taborul ni se prezintă în toată splendoarea sa, având o configurație geografică cu totul aparte. Înconjurat de jur-împrejur de o întinsă vale cu sate și culturi de tot felul, Taborul se ridică spre cer ca o adevărată scară duhovnicească între om și Dumnezeu, între materie și Duh.

Cana Galileii – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

De la Nazaret până la Cana Galileii sunt 8 km. Este un sat arab în cea mai mare parte, destul de frumos și curat. De departe se văd câteva turle de biserici, care strălucesc în lumina soarelui de octombrie.

La Mitropolia Ortodoxă din Nazaret – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Nazaretul, capitala Galileii, este, în același timp, orașul Sfinților Părinți Ioachim și Ana. Aici și-au petrecut viața acești drepți și dumnezeiești părinți ai Maicii Domnului.

Pagini