Botezul Domnului

Reprezentarea arhanghelilor în icoane

Dumnezeu este Creatorul tuturor făpturilor văzute și nevăzute, unde toate își găsesc împlinirea până la sfârșitul veacurilor. Dintre aceste făpturi nevăzute fac parte și Arhanghelii – mijlocitorii lui Dumnezeu pentru noi.

Redactorul coordonator al revistei ieșene „Teologie și Viață”, notat cu „Excelent” la susținerea tezei de doctorat

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi şi-a completat lista doctorilor în domeniu cu încă un nume. Este vorba despre Gabriel-Alin Piștea, redactorul coordonator al revistei „Teologie și Viață” și al revistei „Candela Moldovei”, ambele publicații ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Candidatul a prezentat în susținere publică teza cu titlul „Sărbătoarea Botezului Domnului - Perspectivă istorică. Elemente de teologie și de spiritualitate liturgică”.

Originea și vechimea slujbei Aghiesmei Mari

Originea slujbei Aghiesmei Mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a Botezului Mântuitorului prin mâna Înaintemergătorului, în apele Iordanului. De aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De aceea, rânduiala de azi a slujbei Aghiesmei Mari e atribuită de Tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză, un stâlp al monahismului din România

Părintele Onufrie era un om de rugăciune, de tăcere şi de smerenie, un părinte cu viaţă sfântă, care ne-a zidit duhovniceşte pe toţi. Zicea un ucenic: „Părintele Cleopa a propovăduit pentru Dumnezeu, iar Părintele Onufrie a tăcut pentru Dumnezeu”. Iată două căi care duc la mântuire!

Părinții de la Mănăstirea Putna au mers în satele românești din nordul Bucovinei

Începând cu mijlocul anilor ‘90, preoții comunităților românești din nordul Bucovinei  îi invită pe monahii de la Mănăstirea Putna să meargă împreună cu ei în ziua de 18 ianuarie (ajunul Bobotezei după calendarul neîndreptat), binecuvântând credincioșii români din Ucraina. De mai bine de 20 ani s-a înrădăcinat această frumoasă și sfântă tradiție a mersului cu Botezul, în special în satele din Crasna, cea mai mare localitate românească din nordul Bucovinei, cu 10.000 de locuitori, și Ciudei, localitatea vecină cu aproximativ 5.000 de locuitori.

Apa ca materie folosită în cultul divin

În Noul Testament, Mântuitorul a dat sfințenie apei prin Botezul Său în râul Iordan, prin mersul pe apă și prin transformarea apei în vin la Nunta din Cana. Simbolismul Botezului ca o naștere din apă și din Duh (Ioan 3, 5), arată rolul apei în cultul Noului Testament. 

Smerenia e singura scară pe care, cu cât cobori, cu atât te înalți

Bogăția dragostei Lui și adânca Lui smerenie L-au înălțat la marele Lui triumf, în centrul unui eveniment universal, atunci când a dat bătălia dură la Cruce, biruind puterile urii și umflarea egoismului în toată întinderea lui și răsplătind cu dragoste și jertfire de Sine pe cei ce L-au răstignit!

De ce se întoarce înapoi Iordanul de Bobotează

Mântuitorul nu avea nevoie să se boteze precum avem noi, dar Botezul Său devine temelie a botezului nostru. Noi ne botezăm spre viaţă nouă, curăţindu-ne de tot păcatul, inclusiv de păcatul strămoşesc. Iisus nu avea nevoie de botez, fiind şi Dumnezeu. Lumea putea să se smintească văzându-L că intră să Se boteze laolaltă cu toţi păcătoşii. Dar El intră în Iordan şi-i cere lui Ioan să-L boteze, iar Evanghelistul Luca atrage atenţia asupra unui detaliu.

Să te aștepți la ispite după ce primești un dar de la Dumnezeu

Gândiţi-vă cât de mare trebuinţă avem de a lua aminte la noi înşine şi a cerceta din fir a păr cele ce se întâmplă cu noi și înlăuntrul nostru, pentru a vedea de ce se întâmplă aceste lucruri şi ce ne îndatorează ele să facem.

(Video) Este păcat să folosim apa pentru spălat după Bobotează?

„Aghiasma tocmai pentru lucrul acesta este: să ne spele de păcate, să ne întărească în luptele cu noi înșine și cu puterile întunericului [...].” – Părintele Visarion Alexa Click aici pentru a urmări interviul integral: Postul Crăciunului și sărbătorile de iarnă: întrebări și răspunsuri cu părintele Visarion Alexa

Pagini