Botezul Domnului

Exponatul lunii iulie: Cruce pentru Sfânta Masă

Această cruce provine de la  Parohia „Sfântul Andrei” din Iași, aflându-se în prezent în custodia Muzeului Mitropolitan, expusă în Sala Sinaxar.

Originea și vechimea slujbei Aghiesmei Mari

Originea slujbei Aghiesmei Mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a Botezului Mântuitorului prin mâna Înaintemergătorului, în apele Iordanului. De aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De aceea, rânduiala de azi a slujbei Aghiesmei Mari e atribuită de Tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

Apa ca materie folosită în cultul divin

În Noul Testament, Mântuitorul a dat sfințenie apei prin Botezul Său în râul Iordan, prin mersul pe apă și prin transformarea apei în vin la Nunta din Cana. Simbolismul Botezului ca o naștere din apă și din Duh (Ioan 3, 5), arată rolul apei în cultul Noului Testament. 

Asemănări între slujba de sfințire a apei de la Botez cu cea de la Bobotează

Momentul din slujba Botezului prin care apa din cristelniță devine „baia Botezului” este însoțit de rugăciuni ce arată pregătirea naturii elementare pentru curățirea și sfințirea stăpânului ei – omul. Aceeași apă care a asigurat creșterea vieții pe pământ, care l-a curățat apoi, prin potop, de nelegiuiri, căreia i s-a dat putere sfințitoare prin atingerea ei de trupul Mântuitorului la Bobotează, aceeași apă care spală și necurăția trupească este și simbol al curăției sufletești.

De ce ținem sărbătorile importante?

Praznicele bisericeşti ne pun întru cunoştinţă cu privire la purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, ne învaţă să Îl iubim pe Dumnezeu şi să Îi mulţumim şi totdeauna să avem în vedere viaţa viitoare, care nu va avea sfârşit, şi să ne pregătim de ea.

Reprezentarea arhanghelilor în icoane

Dumnezeu este Creatorul tuturor făpturilor văzute și nevăzute, unde toate își găsesc împlinirea până la sfârșitul veacurilor. Dintre aceste făpturi nevăzute fac parte și Arhanghelii – mijlocitorii lui Dumnezeu pentru noi.

Redactorul coordonator al revistei ieșene „Teologie și Viață”, notat cu „Excelent” la susținerea tezei de doctorat

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi şi-a completat lista doctorilor în domeniu cu încă un nume. Este vorba despre Gabriel-Alin Piștea, redactorul coordonator al revistei „Teologie și Viață” și al revistei „Candela Moldovei”, ambele publicații ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Candidatul a prezentat în susținere publică teza cu titlul „Sărbătoarea Botezului Domnului - Perspectivă istorică. Elemente de teologie și de spiritualitate liturgică”.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză, un stâlp al monahismului din România

Părintele Onufrie era un om de rugăciune, de tăcere şi de smerenie, un părinte cu viaţă sfântă, care ne-a zidit duhovniceşte pe toţi. Zicea un ucenic: „Părintele Cleopa a propovăduit pentru Dumnezeu, iar Părintele Onufrie a tăcut pentru Dumnezeu”. Iată două căi care duc la mântuire!

Părinții de la Mănăstirea Putna au mers în satele românești din nordul Bucovinei

Începând cu mijlocul anilor ‘90, preoții comunităților românești din nordul Bucovinei  îi invită pe monahii de la Mănăstirea Putna să meargă împreună cu ei în ziua de 18 ianuarie (ajunul Bobotezei după calendarul neîndreptat), binecuvântând credincioșii români din Ucraina. De mai bine de 20 ani s-a înrădăcinat această frumoasă și sfântă tradiție a mersului cu Botezul, în special în satele din Crasna, cea mai mare localitate românească din nordul Bucovinei, cu 10.000 de locuitori, și Ciudei, localitatea vecină cu aproximativ 5.000 de locuitori.

Smerenia e singura scară pe care, cu cât cobori, cu atât te înalți

Bogăția dragostei Lui și adânca Lui smerenie L-au înălțat la marele Lui triumf, în centrul unui eveniment universal, atunci când a dat bătălia dură la Cruce, biruind puterile urii și umflarea egoismului în toată întinderea lui și răsplătind cu dragoste și jertfire de Sine pe cei ce L-au răstignit!

Pagini