jertfă

„Ziua cu Lumină” – tradiția sfințirii lumânărilor de Praznicul Întâmpinării Domnului

Praznicul Întâmpinării Domnului, cinstit de creștini-ortodocși, catolici și luterani în fiecare an la data de 2 februarie, este unul dintre cele mai vechi praznice creștine, cu mărturii ale cinstirii încă din secolul al IV-lea „cu aceeași mare bucurie ca și Paștele”, potrivit pelerinei Egeria.

Semnul primit de la Dumnezeu de Protosinghelul Ioanichie Moroi, la schimbarea calendarului

După mai multe zile de post, am văzut deasupra mea în văzduh trei sfinţi îmbrăcaţi arhiereşte care semănau cu Sfinţii Trei Ierarhi. Cel din mijloc mi-a zis cu glas ca de trâmbiţă: „Ioanichie, de ce te îndoieşti şi nu faci ascultare? Nu ştii că ascultarea este mai mare decât jertfa? Deci, ascultă de cei mai mari, că nu vei răspunde tu de îndreptarea calendarului”. Apoi, binecuvântându-mă toţi trei deodată, s-au urcat spre cer şi nu i-am mai văzut. 

Milostenia, motiv de sărbătoare

Nu vor fi osândiți pentru că au furat, au desfrânat sau au săvârșit altceva din toate cele pe care nu le îngăduie Dumnezeu, ci pentru că nu au arătat grijă pentru Hristos, slujindu-le semenilor împovărați. Deci, cât mai este timp, să-L vizităm pe Hristos, să-L îngrijim, să-L îmbrăcăm, să-L adăpostim, să-L cinstim.

Strigătul femeii canaanence și strigătul mamelor noastre

Multe mame strigă după Hristos pentru mulți, foarte mulți tineri suferinzi. Pe lângă afecțiunile trupești, cele spirituale se ivesc mai des ca oricând. O sumedenie de odrasle, la vârste extrem de fragede, se lasă antrenate în tot soiul de scăderi: tutun, alcool, droguri, indiferentism religios, relativizarea credinței și tradițiilor neamului lor, dezordine sentimentală și sexuală, lipsă de orizont, alături de nenumărate altele. Avem, așadar, nevoie de mame, de părinți, în genere, foarte credincioși, extrem de răbdători și cu nezdruncinată credință, pentru salvarea urmaşilor lor. Numai așa vor auzi cuvântul cel izbăvitor al Mântuitorului Hristos: „omule”, sau „femeie, mare este credința ta. Fie ție după cum voiești!”.

Să facem milostenie din ce avem noi mai bun

Noi luăm nenumărate lucruri și dăm puține, gândind că suntem iertați cu acestea de nedreptatea noastră și că, astfel, Îl îmbunăm pe Dumnezeu. Dar milostenia nu se face din firimituri și nici ceea ce ne prisosește.
Momentele de suferință și de jertfă sunt clipe de binecuvântare, căci lângă fiecare cruce se află și o înviere.
___   Părintele Efrem Filotheitul

Dacă femeia nu este preţuită, atunci Însuşi Hristos nu este preţuit

Noi, oamenii, noi toţi nu acordăm îndeajuns de mult femeii atenţia şi cinstea cuvenită. Şi dacă nu facem aşa, atunci nu reuşim să preţuim nici familia, iar în familie apare dispreţul. Astfel, bineînţeles că nu mai avem de-a face cu soliditatea unei căsnicii, cu rezistenţa unei familii întemeiate.

Când ți se împlinesc dorințele, adu-ți aminte să mulțumești!

Dintre cei zece leproși primitori de milă, adică vindecați, doar unul se întoarce la picioarele lui Iisus și spune: Mulțumesc! Și acesta era de alt neam. El devine un alt om, ceilalți nouă niște chinuiți, după slovele Sfântului Ioan Gură de Aur, „fiind torturați cei care, împlinindu-li-se dorința, rămân lipsiți de mulțumire”.​

Jertfa aduce bucurie?

Noblețea duhovnicească, lepădarea de sine sunt puterea care îl pune în mișcare pe om. Dacă nu există această putere, omul se chinuiește.

PS Episcop Macarie: „A avea conștiința că ești parte dintr-un întreg, înseamnă că tu știi și simți că nu ești singur”

Sfânta Muceniță Tatiana a fost ajutată și vindecată de îngeri, dar ea nu știa, înainte de a trece prin chinuri, că se va întâmpla așa. Ea s-a dus la chinuri înarmată doar cu credința în Hristos. Când i s-au scos ochii sau când i s-au tăiat sânii, ea nu știa ca va fi vindecată și va fi mângâiată de îngeri. Ea a trebuit să îndure acestea cu curaj și cu încredere numai în harul dumnezeiesc. Ajutorul îngeresc a fost o consecință a credinței sale, iar nu invers.

Pagini