luptă

Diavolul pe toate le amestecă şi le răstoarnă

Lucrarea diavolului este să le amestece şi să le pervertească pe toate, să strice şi să mute hotarele dintru început puse, pe care Dumnezeu le-a aşezat firii.

Religia creştină îl preschimbă şi îl tămăduieşte pe om

Dacă cineva nu înţelege adâncimea religiei şi nu o trăieşte, religia sfârşeşte prin a deveni boală, şi încă una înfricoşătoare. Atât de înfricoşătoare, încât omul îşi pierde stăpânirea propriilor fapte, devine nehotărât şi slab, este plin de chinuri şi de frământări, şi este purtat de duhul cel rău. 

Trăiţi taina luptei vieţii duhovniceşti lin şi fără zbucium!

Când pierdeţi harul dumnezeiesc, să nu faceţi nimic. Să vă continuaţi viaţa şi lupta voastră lin, simplu, până ce, fără zbucium, vor veni iarăşi iubirea şi dragostea şi dorul fierbinte după Hristos. Şi atunci toate vor merge bine.

Arhimandritul Nicodim Sachelarie – despre cele trei feluri de credincioși

Împărţea pe credincioşi în trei categorii: credincioşii care fac voia lui Dumnezeu din iubire – dintre aceştia sunt foarte puţini; credincioşii care împlinesc poruncile din frica de Dumnezeu, şi credincioşii care le împlinesc din constrângere, siliţi de necazurile vieţii, aceştia formează majoritatea fiilor Bisericii.

Nu putem să ne smerim dacă nu ne cunoaștem neputința

Noi ne luptăm împotriva duhurilor răutăţii, iar acestea se luptă împotriva noastră prin propriile noastre patimi. Uneori suntem biruiţi, alteori biruim; uneori cădem, alteori ne ridicăm, şi după măsura smereniei noastre căpătăm ajutorul dumnezeiesc.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză – cum să depășim necazurile care ne macină

„Sunt necazuri exterioare şi necazuri interioare. Necazurile din afară sunt: fie că te-a ocărât un frate, te-a nedreptăţit, te-a defăimat sau te-a lovit şi aşa mai departe. Iar necazurile cele dinăuntru sunt: întâi apare cârtirea; apoi nerăbdarea lăuntrică, ura, duşmănia, invidia, zavistia... Cele interioare sunt mai periculoase decât cele exterioare.”

Te-ai spovedit, de acum să nu mai păcătuieşti

Din momen­tul în care ai ieşit de la scaunul de spovedanie, să încerci să duci o luptă pe viaţă, ca să nu mai păcătuieşti din nou.

Omul este menit să nu se oprească din drumul spre Cer

Vorbim de Dumnezeu care miluieşte; şi noi trebuie să miluim. Vorbim de Dumnezeu care are răbdare cu noi; şi noi trebuie să avem răbdare cu alţii. Vorbim de Dumnezeu care-I iubitor de oameni; şi noi trebuie să fim iubitori de oameni.

De ce să mă lupt pentru mântuire?

Domnul ar fi putut, desigur, să-l scoată de la mijloc pe vrăjmaş, dar, ca să cunoşti prisosul de har care ţi-a fost dăruit şi cât de mare este puterea duhovnicească pe care ai primit-o prin Botez, îl lasă să te înfrunte, dându-i multe prilejuri să te atace, ca tu să câştigi cununile.

Încercările sunt menite să scoată din noi tot ce e mai bun

Dumnezeu, ca un Părinte bun, prin încercările pe care le îngăduie, îşi educă copiii Săi din dragoste, din bunătatea Sa dumnezeiască, iar nu din răutate sau din dreptate lumească.

Pagini