milostenie

Eleganța și discreția creștinismului

Nimeni să nu silească pe aproapele său, nici măcar pentru a-i face un bine.

Călătorie spre Ierusalimul Ceresc

Pregătiți de-acuma să călătorim Sus, în veșnicie, la Ierusalim.

Un singur lucru avem în comun – conștiința nevoilor noastre disperate

Dacă am fi cu adevărat conștienți de nevoia disperată în care ne aflăm, am fi dispuși să fim deschiși și iubitori către ceilalți. Dacă nu suntem așa, este semn că nu am înțeles încă cine suntem și unde ne aflăm.

Episcopul Chesarie Păunescu – o viaţă încununată de virtuţi

La începutul anului 1944, arhimandritul Chesarie Păunescu a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi hirotonit episcop al Constanţei şi apoi al Dunării de Jos, ascultare pe care o duce cu mare demnitate şi dăruire pentru Biserica lui Hristos. Peste un sfert de veac a păstorit bunul păstor turma cea cuvântătoare, a hirotonit sute de preoţi, a restaurat şi înnoit zeci de biserici, a făcut vizite canonice prin oraşe şi parohii de ţară şi a mângâiat multe suflete zdrobite.
Să-I vorbim Domnului direct: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului”.  (Pr. Prof. Philip LeMasters, Credinţa uitată. Vechi adevăruri din Răsăritul creştin pentru creştinii contemporani)
___   Pr. Prof. Philip LeMasters

Protosinghelul Vichentie Mălău ‒ „Nu răspund nimănui până nu sunt îndemnat de Duhul Domnului, căci în mine trăieşte Hristos, nu eu”

După şapte ani de zile, osemintele acestui preacuvios părinte, pline de bună mireasmă, au fost strămutate la Mănăstirea Secu. Iar mâinile sale, cu care a săvârşit cele sfinte şi i-a miluit pe cei săraci, au fost găsite întregi şi nevătămate, ca semn că Hristos l-a numărat în ceata cuvioşilor părinţi, pentru sfinţenia vieţii şi desăvârşita lui milostenie.

Nu există om mai înţelept decât cel milostiv

Cel stăpânit de lucruri materiale totdeauna este stăpânit de întristări şi de nelinişte, pentru că pe de o parte tremură să nu-i fie luate acestea, iar pe de o parte să nu i se ia sufletul. Şi iarăşi, zgârcitul care şi-a anchilozat mâna din prea multă strânsoare şi-a strâns şi inima sa făcându-şi-o de piatră. Ca să se vindece, va trebui să cerceteze pe oamenii cei nefericiţi şi să-l doară pentru ei, aşa încât să fie nevoit să-şi deschidă, încet-încet, mâna sa.
Împărţiţi darurile harului celor ce le cer: o lumânare aprinsă nu îşi pierde din lumină, dacă din ea se aprinde alta.

„Mare osândă vom lua, de nu vom face milostenie!” – Protosinghelul Vichentie Mălău

Când venea vreun sărac la el şi nu avea ce să-i dea, se ducea la maici şi le zicea cu glas rugător: „Maică, a venit Hristos la mine şi nu am ce să-i dau milostenie! Te rog, împrumută-mi 100 de lei şi, când voi avea, ţi-i voi da înapoi”. Iar maicile, văzând dragostea lui pentru săraci, îi răspundeau: „Poftiţi, părinte, 100 de lei şi nu ni-i mai da înapoi, că vrem şi noi să miluim pe Hristos”. 

Protosinghelul Iosif Rusu – la Judecată, de partea noastră vor sta toți cei cărora le-am făcut bine

„Vai, tată, ce o să facem noi la Judecată? Acolo toate faptele noastre ne vor ieşi înainte! De aceea avem nevoie de rugăciune, de smerenie, de lacrimi şi metanii. Să te rogi, tată, să te închini lui Dumnezeu, să îndemni, să faci milostenie. Dacă nu ai ce da, măcar un cuvânt bun să dai săracului, să nu plece nemiluit, că Dumnezeu îl trimite spre mântuirea noastră.”

Pagini