rânduială

Cuviosul Silvan Ieromonahul, primul egumen al Mănăstirii Râşca

În anii 1540-1542, înnoindu-se întreaga mănăstire de către Petru Rareş şi de episcopul Macarie de Roman, cu numele de „Mănăstirea Râşca”, a fost rânduit egumen Cuviosul Silvan, căci era duhovnic vestit şi sporit în fapte bune. Până în vara anului 1542, egumenul Silvan s-a îngrijit de zidirea bisericilor şi a chiliilor. Apoi, adunând în jurul său peste 30 de călugări, a întemeiat o aleasă obşte monahală cu duhovnici buni şi cu călugări caligrafi aduşi din Mănăstirea Neamţ.

Purtările copiilor sunt legate nemijlocit de starea părinţilor

Nu-i mântuiesc nici sfaturile, nici autoritatea, nici asprimea. Iubirea, unirea într-un suflet, buna înţelegere dintre părinţi este tot ceea ce trebuie pentru copii.

Mitropolitul Grigorie Roşca, făclie nestinsă a Voroneţului şi a Moldovei

Monahii de la Voroneţ, cu binecuvântarea Mitropolitului Grigorie, ajungeau până în Maramureş şi în toată Transilvania, ducând şi aducând manuscrise dintr-o parte în alta. Datorită acestui ierarh şi ucenicilor lui, s-au păstrat şi copiat aici două din cele mai vechi manuscrise româneşti, Codicele Voroneţian şi Psaltirea Voroneţiană. Tot la porunca lui s-a copiat în anul 1551 pentru Mănăstirea Voroneţ un Tetraevangheliar, „cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie, mitropolitul Sucevei, cu mâna mult păcătosului diacon Mihail”.

Eminescu și familia creștină

Unul dintre marile visuri ale lui Eminescu se spulberase. Nefericele poet a rămas doar cu imaginea familiei sale de acasă, la care visând mereu, hotărnicise să-și temeluiască o căsnicie trainică, de vreme ce în a sa copilărie a experiat din plin ce înseamnă familie, dragoste de tată, de mamă, de frați și surori. Părinții lui Eminescu erau oameni credincioși și evlavioși, pentru care instituția familiei era o binecuvântare a iubirii lui Dumnezeu. Simțeau și trăiau realitatea că familia întemeiată după rânduiala divină este un spațiu sacru al lucrării harului dumnezeiesc.

Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie, ctitorul Mănăstirii Brazi

Mănăstirea Brazi – numită şi „de la Cruce” –, de lângă oraşul Panciu, a fost cea mai iubită ctitorie a sa. Aici s-a ostenit cel mai mult, ajutat fiind şi de ucenicul său, Lavrentie, episcopul Rădăuţilor, şi aici a avut de înfruntat şi multe oprelişti. În 1688 a fost răpit de trimişii lui Şerban Cantacuzino şi dus în Ţara Românească, unde a fost închis şi chinuit vreme de 10 săptămâni.

(Video) Cum folosim Aghiasma Mare și ce luăm mai intâi: anafura sau Aghiasma?

Părintele Visarion Alexa, despre cum păstrăm Aghiasma Mare și despre cum o consumăm, conform rânduielii Bisericii. Click aici pentru a urmări interviul integral: Postul Crăciunului și sărbătorile de iarnă: întrebări și răspunsuri cu părintele Visarion Alexa

Postul de miercuri şi vineri

Miercurea şi vinerea sunt cele mai întristătoare zile: miercurea, Iuda L-a trădat pe Mântuitorul, iar vinerea a fost răstignit El pe Cruce. În această zi, cu 2000 de ani în urmă, s-a cutremurat întreg pământul.

Treptele postului, după Sfântul Ioan Episcopul cel Minunat

Postul este de folos tuturor, mireni și călugări. Există mai multe feluri de a posti, adică de a ne înfrâna de la consumul anumitor alimente. În acest sens, Episcopul Ioan face o clasificare în șapte trepte.

Rugăciunea se învață pas cu pas

Cu deprinderea de a ne înfăţişa înaintea Domnului va începe curăţirea inimii, a simţămintelor, a dorinţelor, a gândurilor, căci până atunci, în suflet domnea o mare învălmăşeală.

Sfântul Nicodim de la Tismana, întemeietorul Mănăstirilor Vodiţa, Tismana şi Prislop

Fiind în sudul Dunării, în urma unei descoperiri dumnezeieşti, vine în Ţara Românească şi se aşază pe valea râului Vodiţa, unde exista o mică sihăstrie întemeiată de călugări vlahi. Aici, Cuviosul Nicodim, cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Vodă şi al sihaștrilor din partea locului, zideşte chilii şi biserică de piatră cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”, pe care o sfinţeşte în anul 1369.

Pagini