sihăstrie

Soţul din tinereţe al Cuvioasei Teodora de la Sihla ‒ Cuviosul Elefterie Sihastrul

Mai târziu, înţelegând că fericita Teodora s-ar fi retras la pustie în Munţii Neamţ, ieroschimonahul Elefterie a fost îndemnat de Dumnezeu să meargă pe urmele ei. Deci, ajungând la Schitul Sihăstria şi rătăcind pe la pustnicii ce se nevoiau în Munţii Sihlei, a dat şi de peştera Cuvioasei Teodora, care nu de mult se mutase la iubitul său Mire, Iisus Hristos.

Cuvioasa Melania ‒ fiică de domn fugită de-acasă la călugărie

În tradiţie se spune că Melania, numită din botez Mariana, era fiică de domn din Iaşi. Deci, dorind să se facă mireasă a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa părintească, împreună cu două slujitoare credincioase şi s-au tăinuit singure sub vârful Muntelui Ceahlău, mai sus de actuala Mănăstire Durău. Aici, fericita Melania s-a făcut schimonahie şi a sihăstrit cu ucenicele ei mulţi ani, neştiută de nimeni.

Minunea descoperirii moaştelor Sfântului Dimitrie cel Nou

Uitat de fraţii săi din mănăstire, trupul Cuviosului Dimitrie a fost tăinuit multă vreme între cele după pietre de pe malul Lomului. Apoi, venind râul mare, au căzut în apă pietrele cu moaştele întregi şi nestricate ale sfântului. Moaştele au zăcut în apă şi prundiş mulţi ani de zile, până când Dumnezeu le-a descoperit într-un chip ca acesta. Era o copilă stăpânită de duh necurat şi nu afla sănătate nicăieri. Într-o noapte i s-a arătat Sfântul Dimitrie în vis şi i-a zis: „Copilă, de mă vor scoate părinţii tăi din apă, eu te voi tămădui pe tine!” Auzind de acest vis, clericii şi poporul au mers la locul unde se nevoise sfântul, cu făcliile aprinse în mâini, şi au scos din apă odorul cel de mult preţ, adică moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, pe care le-au aşezat cu cinste în biserica satului Basarabov.

Chilia Danieleilor din Sfântul Munte Athos

Una din cele mai cunoscute chilii din sihăstria Katunakiei este chilia Danieleilor, unde se nevoiesc părinţi ce sunt buni cântăreţi şi iconari.

Sihăstria Sfântului Sava de la Studenica

Sihăstria Sfântului Sava, numită şi „turnul lui Nemania”, este locul cel mai impresionant din apropierea Mănăstirii Studenica.

Sihăstria Kerasia – Athos

Nu departe de Sihăstria Sfântul Vasile, de cealaltă parte a Muntelui Carmel, mai jos de poteca ce leagă Marea Lavră de Schitul „Sfânta Ana”, la 700 de metri altitudine, se află Sihăstria Kersia.

Sihăstria „Sfinţii Trei Ierarhi” – Vigla

Aşezată în partea de jos a pustiei Vigla, nu departe de arsanaua Schitului Prodromu, Sihăstria „Sfinţii Trei Ierarhi” este, poate, cel mai ascuns aşezământ al Viglei.

Sihăstria Sfântul Vasile – Athos

Între Katunakia și Kerasia, la o altitudine de 700 de metri, se află mica biserică a Sfântului Vasile ce are în jurul său câteva chilii pustniceşti. Aceasta este sihăstria athonită a Sfântului Vasile.

Sihăstria Karulia – Athos

Cea mai izolată şi mai greu accesibilă regiune de la Sfântul Munte, Karulia, se întinde la poalele Carmelului, deasupra mării, şi cuprinde mai multe colibe pustniceşti construite pe stânci foarte abrupte sau pe terase stâncoase, prăpăstioase, de lângă mare, la capătul sudic al Peninsulei Athonite.

Sfântul Nicodim de la Tismana, întemeietorul Mănăstirilor Vodiţa, Tismana şi Prislop

Fiind în sudul Dunării, în urma unei descoperiri dumnezeieşti, vine în Ţara Românească şi se aşază pe valea râului Vodiţa, unde exista o mică sihăstrie întemeiată de călugări vlahi. Aici, Cuviosul Nicodim, cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Vodă şi al sihaștrilor din partea locului, zideşte chilii şi biserică de piatră cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”, pe care o sfinţeşte în anul 1369.

Pagini