sihăstrie

Ansamblul clădirilor Mănăstirii Cutlumuş

Intrarea principală în Mănăstirea Cultumuş se află în aripa de nord şi, precum intrarea de la Mănăstirea Iviron, este străjuită de coloane, dar în proporţii mai mici.

Monahul Atanasie Păvălucă, toată viaţa păstor la oile mănăstirii

„Tată, dă-ne partea de moştenire ce ni se cuvine, că noi plecăm amândoi la mănăstire!” Deci le-au dat părinţii drept moştenire 500 de oi albe. În primăvara anului 1900, cei doi fraţi au venit la Mănăstirea Neamţ şi s-au dăruit lui Dumnezeu, împreună cu oile şi toată averea lor.

Sihăstria „Acoperământul Maicii Domnului” – Vigla

În pustia Vigla, în apropiere de cărarea ce duce către peştera Sfântului Atanasie Athonitul, se află frumoasa sihăstrie „Acoperământul Maicii Domnului”.

Ieroschimonahul Natan, egumenul Sihăstriei Putnei în vremuri de restrişte

Sfintele sale moaşte, descoperite recent, sunt împodobite de bună mireasmă duhovnicească, iar capul său, în chip minunat, poartă o cruce, ca semn al sfinţeniei şi binecuvântării.

Mănăstirea Optina – Rusia

Aflată în Rusia Centrală, la o mică distanţă de localitatea Kozelsk, Optina este considerată a fi centrul spiritualităţii Bisericii Ruse din secolul al XIX-lea.

Mănăstirea „Sfântul Ioan Teologul” – Suroti

Sihăstria de maici de la Suroti, închinată Sfântului Ioan Teologul şi Sfântului Arsenie Capadocianul, se află la 30 de kilometri de oraşul Tesalonic.

Soţul din tinereţe al Cuvioasei Teodora de la Sihla ‒ Cuviosul Elefterie Sihastrul

Mai târziu, înţelegând că fericita Teodora s-ar fi retras la pustie în Munţii Neamţ, ieroschimonahul Elefterie a fost îndemnat de Dumnezeu să meargă pe urmele ei. Deci, ajungând la Schitul Sihăstria şi rătăcind pe la pustnicii ce se nevoiau în Munţii Sihlei, a dat şi de peştera Cuvioasei Teodora, care nu de mult se mutase la iubitul său Mire, Iisus Hristos.

Sfârşitul mucenicesc al Cuviosului Simeon Sihastrul şi al ucenicilor săi

În primăvara anului 1704, chiar în noaptea de Înviere, pe când toţi părinţii erau la biserică, s-a pornit de pe Ceahlău o mare avalanşă de zăpadă asupra schitului. Atunci unul dintre ei, cu viaţă aleasă, a strigat: „Părinţilor, să luăm repede icoana Maicii Domnului şi să fugim pe obcină, că vine muntele peste noi!”. Ceilalţi, crezând că aiurează, nu l-au ascultat. Atunci, smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului şi a fugit din biserică. Îndată, avalanşa de zăpadă a acoperit schitul, biserica şi părinţii, după ce Cuviosul Simeon a citit Evanghelia Sfintelor Paşti, dându-şi cu toţii duhul în mâinile lui Dumnezeu Celui Care a înviat din morţi.

Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, iniţiatorul unui curent de înnoire duhovnicească în monahismul românesc

Acest iscusit dascăl al rugăciunii a reuşit să îmbine atât de armonios în sihăstriile din ţinutul Buzăului şi Vrancei asprimea ascetică a vieţii călugăreşti din Sinai şi Athos, cu experienţa mistică a monahismului slav şi cu tradiţia isihastă de sihăstrie din sutele de schituri şi mănăstiri, în care monahismul românesc, atât de măsurat şi aşezat, îşi ducea viaţa duhovnicească fără întrerupere încă din secolul IV.

Sihăstria Sfinţilor Galaction şi Epistimia de pe Muntele Sinai

Sihăstria Sfinţilor Galaction şi Epistimia este aşezată la înălţime, într-un loc foarte frumos, exact în faţa sfântului vârf al Muntelui Sinai, la o distanţă de mai puţin de o oră de la Mănăstirea Sfintei Ecaterina.

Pagini