stres

Stresul primilor ani de căsnicie

Rezolvând o mulţime de probleme, principalul este pentru soţi să-şi păstreze sentimentele unul faţă de celălalt, să nu încerce să rezolve totul deodată, să se gândească la ceea ce este mai important, fiindcă tocmai dragostea, ataşamentul reciproc al tinerilor căsătoriţi le dă sentimentul de fericire, şi această bucurie îi ajută să depăşească toate greutăţile şi stresul primilor ani de căsnicie.

De ce bărbații și femeile reacționează diferit în condiții de stres?

„Femeile nu prea înţeleg nevoia de odihnă a bărbatului, fiindcă sănătatea lor nu depinde de refacerea nivelului de testosteron. În organismul bărbatului, cu stresul se luptă testosteronul, pe când în organismul feminin, de înlăturarea stresului răspunde oxitocina”, scrie Gray. Oxitocina o linişteşte pe femeie, scade tensiunea arterială, reduce sentimentul de frică.

Motivele pentru care avem tendința de a face diferențe între frați

Dacă aveţi copii de amândouă sexele, fiţi atenţi să nu apară printre ei „favoriţi” cărora să li se permită totul sau, dimpotrivă, „cenuşărese” ce nu pot face altceva decât să aştepte cu supunere vârsta adultă, când se vor putea elibera de prejudecăţile dumneavoastră. Din punct de vedere psihologic, atât „paria”, cât şi „favoriţii” sunt la fel de traumatizaţi. Primii sunt oropsiţi, dar nu sunt liberi: ei se străduie toată viaţa, prin orice mijloace, să primească dovezi de dragoste şi de recunoaştere. Ceilalţi sunt răsfăţaţi şi prost pregătiţi pentru viaţa reală şi – lucrul principal – autonomă.

Cum învățăm copilul să-și depășească frica de nou

Preocupă-te tu, ca părinte, să creezi situaţii în care copilul să se confrunte cu noul: o vacanţă într-un loc necunoscut, o întâlnire cu persoane pe care nu le cunoaşte, o vizită la un muzeu – sunt nenumărate posibilităţi. Încetul cu încetul, va învăţa să nu se sperie de nou.

(Video) Adrian, 13 ani: Cum poți să scapi de stresul că ți se va întâmpla ceva rău?

Fragment din intervenția LIVE de joi, 7 mai 2020, cu Maica Siluana Vlad: „Dialog cu cei mici și mari”.

Iertarea și îngăduința sunt indispensabile în viața de familie

„Dobândeşte duh de pace, şi în jurul tău se vor mântui mii”, a spus marele nostru sfânt Serafim din Sarov. Pentru mulţi, cuvintele acestea par un ideal absolut inaccesibil – dar dacă în familie s-a creat, de exemplu, o situaţie grea, tensionată, dar măcar unul singur începe să se poarte altfel, adică să dobândească măcar cât de cât duhul păcii şi al iertării, dacă nu va răspunde la rău cu rău, dacă va înceta să se mai supere şi să se simtă jignit, dacă îi va iubi pe toţi, atmosfera din familie se va schimba în bine. Şi oamenii din jurul lui se vor schimba, văzând dispoziţia lui paşnică.

Așa nu, așa da – stresul, soțul și soția

Pentru femeie nu este importantă atât rezolvarea problemelor discutate, cât atenţia faţă de frământările ei. Ea pune pe primul loc comunicarea, posibilitatea de a discuta anumite probleme, de a exprima ceea ce s-a adunat peste zi în sufletul ei. Nu este deloc greu: câteva vorbe tandre şi un pic de răbdare ne ajută să evităm conflictele.

Un motiv de supărare des întâlnit între soți

Bărbaţii sunt mult mai puţin comunicativi decât femeile, nu sunt atât de înclinaţi spre discuţii. Soţia nu înţelege de ce soţul după muncă tinde spre singurătate, ea are altă psihologie. Pentru orice femeie normală, comunicarea este un atribut indispensabil al vieţii ei. 

Prea multe jucării pot stresa copiii

Dar de ce părinţii, cerând sprijinul psihologului, se plâng de multe ori că micuţul nu vrea să se joace, deşi are jucării mai multe decât într-un magazin? Şi de ce psihologii trag alarma tot mai insistent, unind două noţiuni care la prima vedere par de neunit: „jucăriile de copii” şi „pericolul”? Şi belşugul este un stres. Prisosinţa atrage după sine plictiseala, apatia. Iată de ce pediatrii îi sfătuiesc insistent pe părinţi să-i dea copilului doar câteva jucării, iar pe celelalte să le pună cât mai departe, ca el să uite de ele pentru un timp şi apoi, când va veni momentul, să se joace pasionat cu ele ca şi cu unele absolut noi.

Stresul post-traumatic: interviu cu Mirela Zetu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ în cadrul Spitalului Providența

Stresul post-traumatic este o tulburare ce se caracterizează prin reexperimentarea unui eveniment traumatic extern, acompaniată de simptome de excitaţie crescută şi de evitare a stimulilor asociaţi cu trauma. Mai multe informații și sfaturi legate de această afecțiune ne oferă doamna Mirela Zetu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Pagini