virtute

Unde este dragoste, acolo este Dumnezeu

Dragostea constă în aceea ca să-ți jertfești sufletul pentru aproapele tău și să nu faci altuia ceea ce nu-ți dorești ție. Din dragoste Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om. Cine trăiește în dragoste, în Dumnezeu trăiește.

Dumnezeu spune lucrurilor pe nume – păcatul este păcat și virtutea, virtute!

În viața aceasta din afara Bisericii suntem atacați de o serie întreagă de argumente lumești. Nu vreau să spun că cineva anume ne agresează, ci că ne sună mereu în urechi informațiile acestea... Ne sună în urechi până când ajungem să vorbim ca ei, să gândim ca ei!

Pe Dumnezeu să-L căutăm în inima noastră, nu în afara ei

Să Îl căutaţi în fiecare zi pe Domnul, însă înlăuntrul inimii voastre, nu în afara ei. Dar ca să-L aflaţi pe Domnul, smeriţi-vă până la pământ, pentru că El se scârbeşte de cei mândri, pe când pe cei smeriţi cu inima îi iubeşte şi îi cercetează.

Prin dragoste semeni sămânța virtuții în aproapele tău

Iubind pe cineva nu faci doar o simplă faptă bună față de el, ci îl ajuți să fie mai bun, semeni sămânța virtuții în el.

Noi răsărim soarele iubirii peste toți oamenii?

Ne cere Domnul Hristos să ne iubim. Păi, dacă ne-am iubi cu adevărat, dacă ne-am revărsa iubirea unii față de alții, s-ar lumina lumea aceasta cu lumina iubirii noastre.

Adevărata căsătorie nu este o viață de desfătare

Biserica a cinstit căsătoria reală şi a accentuat faptul că adevărata căsătorie nu este o viaţă de desfătare şi de bunăstare, căci omul care trăieşte în lume nu are vreo micşorare în comparaţie cu monahul, prin faptul că trăieşte alături de femeie. Doar în acest punct i s-a făcut o excepţie, dar este dator să le facă pe toate celelalte precum monahul.

În căutarea unor pilde de virtute

În mănăstirea în care locuia, David îi întrecea pe toți prin virtutea sa și pentru asta era cinstit. Asta însă îl obosea mult. Se minuna de ingeniozitatea Starețului său în a-i găsi mereu noi nevoințe, dar se mâhnea atunci când observa că adeseori îl arăta altora ca biruitor în nevoințele cele grele.

Vorbirea cu Dumnezeu – izvorul tuturor bunătăților

Rugăciunea împuternicește pe cei slăbănogiți și aduce în staulul Mântuitorului pe cei rătăciți. Fără rugăciune, nicio faptă bună nu este care să ducă pe om la buna credință, la împărăția luminii, la Dumnezeu.

Arhimandritul Serafim Popescu – ce virtuţi sunt necesare preotului?

„În toată viaţa sa, preotul trebuie să fie călăuzit de aceste fapte bune: credinţă puternică în Dumnezeu, dragoste spre oameni, bunăcuviinţă, smerenie şi râvnă lăuntrică pentru Hristos. Apoi să aibă înainte prezenţa lui Hristos, în toate privinţele.”

„Caută fără încetare semnele patimilor, și atunci vei înțelege că multe sunt întru tine”

Cercetarea sinelui este absolut necesară, întrucât viaţa duhovnicească e o neîncetată călătorie, iar vindecarea, de asemenea. Cunoaşterea păcatelor, dimpreună cu realizarea faptului că sufletul e bolnav, reprezintă prima treaptă a pocăinţei, iar concretizarea acesteia este mărturisirea greşelilor prin Sfânta Taină a Spovedaniei.

Pagini