De ce părinții mănâncă aguridă, iar copiilor li se strepezesc dinții?

 

Trăieşte tu clipa asta cum trebuie, acum, şi ţi-ai asigurat şi viitorul şi ţi-ai reparat şi greşelile trecute!

– Părinte, ce ne puteţi spune în legătură cu proverbul „Părinţii mănâncă aguridă şi copiilor li se strepezesc dinţii”?

– În ce măsură moştenesc copiii apucăturile părinţilor, asta nu ştim! S-ar putea să se moştenească! Dar, chiar dacă se transmite, este în funcţie de educaţie. Se poate să aibă dreptate. Am făcut o constatare personală, ca duhovnic ce cunosc atâtea lucruri, că s-a născut un băiat fără degete, doar unul avea. Sigur că îţi crea foarte multă milă, cum agăţa cu el, săracul, foaia şi lingura, şi nu ştiu ce. Şi a născut un copil exact ca el, fără degete.

Dacă este vorba biologic, să se nască, să fie o consecinţă, atunci sigur că agurida asta o putem pune şi la divorţ. Însă Dumnezeu nu a lăsat la discreţia defectelor oamenilor drumul mântuirii, ci a dat haruri: Botezul, care te scapă de toate; educaţia creştină, ca să ştii să scapi de chestiile acestea – rău fiind, criminal fiind, devii poate sfânt!

Educaţia trebuie cu orice chip să nu se neglijeze în nici o clipă, în sensul că orice clipă trebuie trăită, fără să vă gândiţi prea mult. Lăsaţi viitorul să-şi rezolve singur problemele! Trăieşte tu clipa asta cum trebuie, acum, şi ţi-ai asigurat şi viitorul şi ţi-ai reparat şi greşelile trecute!

Da, s-ar putea să te naşti cu defecte sufleteşti. Dar aceste lucruri se pot pune la punct prin învăţătura creştină. E mai greu pentru unul care este defectuos să fie cum trebuie, dar este posibil. Dar nici cel care nu are bubele acestea, văzute sau nevăzute, să nu creadă că este desăvârşit, pentru că există unele păcate, care se numesc în duhovnicie „păcatele lipsirii”, adică faptele bune pe care puteai să le faci şi nu le-ai făcut, de care eşti foarte răspunzător. Cum zice şi Apostolul Iacob: „Cine poate să facă un bine şi nu-l face, săvârşeşte un păcat!” (4, 17). (...)

Deci, în ce priveşte naşterea defectuoasă, este o consecinţă a mâncării aguridei de către părinţi. Este adevărat. Însă, vă spun, nu este lipsit de mântuire acel care se naşte cu defectele acestea, căci intervine viaţa creştină. Nu există nimic care să nu poată fi iertat prin Jertfa de pe Golgota. Să ierte nu numai păcatele, ci să hărăzească lumea cu haruri deosebite, să se înalţe, să se sfinţească. Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos nu ne-a adus numai ce a pierdut Adam, ne-a adus mult mai multe lucruri: harul mântuirii veşnice, în sensul de dumnezeire, să te ridici la Dumnezeu, cum spun marii trăitori: „A te ridica la Dumnezeu eşti mare ca El, şi coboară El la tine şi e mic ca tine!” (Părintele Arsenie Papacioc)

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ediția a doua, volumul III, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 122-124)

De la același autor

Ultimele din categorie