Este necesară o pregătire specială pentru practicarea Rugăciunii inimii, sau se poate face de către oricine?

Problema se pune atunci cînd folosim această rugăciune mai des şi sistematic, fiindcă ea poate pro­voca anumite efecte la care nu te aştepţi şi nu ştii cum să reacţionezi.

Este necesară o pregătire specială pentru practicarea Rugăciunii inimii sau se poate face de către oricine?

Cred că Rugăciunea lui Iisus nu este un lucru care trebuie separat de viaţa şi rugăciunea Bisericii, în ge­neral. Orice creştin poate folosi Rugăciunea lui Iisus. Această rugăciune nu este însă mai sfântă decât Sfânta Împărtăşanie sau rugăciunea „Tatăl nostru”. Dar este adevărat că Rugăciunea lui Iisus are un caracter ce ar putea fi numit sacramental. Ea conţine numele lui Dumnezeu Care S-a făcut Om şi în Vechiul Testament se spune în Decalog: „Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert” (Ieșirea 20, 7). Deci, trebuie să folosim aceas­tă rugăciune cu frică de Dumnezeu şi cu dragoste.

Problema se pune atunci când folosim această rugăciune mai des şi sistematic, fiindcă ea poate pro­voca anumite efecte la care nu te aştepţi şi nu ştii cum să reacţionezi. Fac aluzie la faptul că, prin Rugăciunea lui Iisus, patimile care dorm în noi se pot redeştepta şi redeveni active. E ca şi când o rază de lumină intră într-o cameră şi pune în evidenţă toată murdăria de acolo. Nu lumina produce murdăria din cameră, ci ea doar o descoperă. De aceea, în momentul acela, avem nevoie de cineva care poate să înţeleagă şi să tălmăcească ceea ce se întîmplă cu noi şi să ne ajute să vindecăm rănile şi patimile din noi.

Nu există o iniţiere specifică în tainele acestei rugăciuni; Botezul însuşi ne pregăteşte pentru aceasta, dar trebuie să ştim ce facem. Să ştim pe Cine invocăm în rugăciune când spunem: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” şi să avem o atitudine de smerenie, de pocăinţă. Şi această atitudine este absolut necesară când facem o astfel de rugăciune.

Trebuie să fim foarte atenţi când folosim această rugăciune, adică să avem o atitudine corectă, potrivit tradiţiei noastre. Nu ca o formulă de mantra sau ca o meditaţie transcendentală; să rămână în contextul ei. (Părintele Symeon de la Essex)

(Celălalt Noica – Mărturii ale monahului Rafail Noica însoțite de câteva cuvinte de folos ale Părintelui Symeon, ediția a 4-a, Editura Anastasia, 2004, pp. 154-155)

De la același autor

Ultimele din categorie