Omul „întreg”

„Asemănarea” cu Dumnezeu o realizează omul întreg: trup şi suflet; deci şi trupul trebuie să se înduhovnicească, sa se subţieze, pentru a fi străbătut de duh, pentru a se face unealta duhului. Pe lângă virtuţile sufleteşti trebuiesc adăugate şi virtuţile trupeşti; sau, mai bine zis, ele trebuie să meargă împreună, căci amândouă şi împreună lucrează la creşterea omului duhovnicesc.

„Asemănarea” cu Dumnezeu o realizează omul întreg: trup şi suflet; deci şi trupul trebuie să se înduhovnicească, sa se subţieze, pentru a fi străbătut de duh, pentru a se face unealta duhului. Nevoinţele cele mai multe ale Părinţilor: postul, privegherea de toată noaptea, lacrimile nesecate, răbdarea lipsurilor şi a necazurilor şi ostenelile de tot felul şi toată necontenita silire a firii, tocmai aceasta urmăresc: strunirea trupului, omorârea pornirilor pătimaşe din trup, adică omorârea morţii din om. Ele sunt moartea cea făcătoare de viaţă, care întăreşte firea, pun rânduială în viaţa lăuntrică şi ne fac tot mai asemănători cu Dumnezeu.

De ce îţi omori aşa trupul? întreabă un frate pe un mult nevoitor sihastru. Ca să nu mă omoare el pe mine, îi răspunde bătrâni. Prin aceasta însă Părinţii s-au făcut „pildă de faptă bună” şi povăţuitori celor ce bine călătoresc şi s-au învrednicit a dobândi bunătăţile cele veşnice şi a vedea nemijlocit Sfânta Treime. Pomenirea Părinţilor nevoitori ne atrage atenţia asupra acestei îndoite lucrări de înnoire a omului: sufletească şi trupească. Pe lângă virtuţile sufleteşti trebuiesc adăugate şi virtuţile trupeşti; sau, mai bine zis, ele trebuie să meargă împreună, căci amândouă şi împreună lucrează la creşterea omului duhovnicesc.

(Protosinghel Petroniu Tănase, Ușile pocăinței, meditații duhovnicești la vremea Triodului, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994, pp. 34-35)

De la același autor

Ultimele din categorie