Interviu

„Duhul de aici e un duh al frățietății, al bunătății și al dragostei”

Maria Burlă

Într-o duminică, o femeie trecută puţin de 40 de ani, foarte atentă cu ceilalți și foarte sensibilă a rămas să ajute la strângerea mesei pelerinilor şi la spălatul vaselor. E din Piatra Neamț și îmi spune că lumea din care provine e o lume cu de toate, dar goală. De aproape un deceniu, doamna Mihaela S. vine la Pângărați, atrasă de bogăţia lucrurilor simple și de dragostea aceea care vine de Sus, necondiţionată, care hrăneşte şi care vindecă pe om.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Mănăstirea Pângărați?

Pentru mine, acest loc înseamnă luptă, căutare, disperare, suferinţă, recunoştinţă, reuşită. Esenţial este că e o luptă, de la început a fost aşa şi este şi în prezent. Aici mă regăsesc, aici îmi dobândesc liniştea. E ceva care mă atrage în mod nedefinit. Şi aici am şi duhovnic. Am descoperit că am o credinţă foarte şubredă şi că sunt aşa de săracă sufleteşte, încât n-am după ce bea apă. Dar vin să mă adap aici din bogăţia lucrurilor simple. Lumea din care vin e o lume cu de toate, dar goală. În exterior străluceşte, e atrăgătoare şi înşelătoare, dar am realizat că, de fapt, liniştea vine din lucrurile simple.

Cum ştii că duhovnicul la care vrei să rămâi, să te statorniceşti, e cel potrivit pentru sufletul tău?

Atunci când pleci de la el, simţi că ai lăsat totul acolo, nu pe umerii lui, ci la picioarele lui. Prin faptul că el este mediator între mine şi Dumnezeu, când plec de la el, plec cu sufletul liniştit, nu „lovită” sau „izgonită”. Am primit şi mustrare, dar mustrare cu dragoste. Cred că aceasta e esenţa: să găsești dragostea aceea care vine de Sus, necondiţionată, care ne hrăneşte şi care ne vindecă.

Cum l-ați creiona pe Părintele Arsenie, duhovnicul dumneavoastră?

Părintele Arsenie este un om care ştie să modeleze sufletul. Probabil a fi duhovnic e o mare artă. Trăim în vremurile acestea, cu fuga aceasta nebună după orice şi după nimic și e o mare artă să ştii să-l iei pe fiecare de acolo de unde este şi să-l modelezi. Eu chiar mă gândesc: vine atâta lume şi parcă ştie pentru fiecare pe ce „buton” să apese: aici dă delete, aici insert, aici scoate, aici şterge, aici mai pune. Mi se pare că e un om făcut pentru asta.

Părintele Arsenie ne învață să trăim firesc și dincolo de asta, ceea ce se întâmplă aici, duhul de aici, de la Pângărați, e un duh al frățietății, al bunătății. Acest lucru l-am mai întâlnit la Optina. Citisem despre stareții acolo. Aici, la fel, este multă bucurie și multă dragoste. Dacă există mustrare, este cu dragoste. Totul este numai dragoste.