Prin Evanghelia Sa, Mântuitorul ne-a arătat că suntem mai presus decât păsările cerului și decât înflorirea pământului, pentru că Sângele Său ne-a făcut să fim de preț, iar grijile noastre, în raport cu grija lui Dumnezeu pentru noi, sunt oricum în dezechilibru.

Ne aflăm de fiecare dată dinaintea unei provocări. Suntem chemați să ne luăm în serios; să devenim parteneri ai Mântuitorului pentru propria noastră mântuire; să credem, nedezlipiți de El, că de fiecare dată, atunci când suntem în griji și în necazuri, El este parte integrantă a vindecării și a ieșirii noastre din griji și din necazuri.

Prin Duhul Sfânt am învățat că suntem oamenii lui Dumnezeu și că, de fiecare dată când vorbim despre noi ca despre niște oameni, o facem în virtutea faptului că Dumnezeu ne iubește și admite să fim chipul Slavei Sale, deși purtăm rănile păcatelor.

(Părintele Constantin Necula, Alexandru Rusu, Farmacia de cuvinte, Editura Agnos, Sibiu, 2014, pp. 13-14)