Ev. Matei 9, 36-38; 10, 1-8

 

În vremea aceea, văzând Iisus mulţimile de oameni, I s-a făcut milă de ei, căci erau necăjiţi şi părăsiţi ca oile care n-au păstor. Atunci a zis ucenicilor Săi: secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini. Deci, rugaţi pe Domnul secerişului ca să scoată lurcători la secerişul Său.

Şi, chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată afară şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă. Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, numit Petru şi Andrei fratele lui; Iacob al lui Zevedeu şi Ioan fratele lui; Filip şi Vartolomei, Toma şi Matei vameşul; Iacob al lui Alfeu şi Leveu, numit Tadeu; Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul, acela care L-a vândut. Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus, povăţuindu-i şi zicându-le: în căile păgânilor să nu mergeţi şi în oraş de samarineni să nu intraţi; ci mai mult mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel. Pe unde veţi merge, propovăduiţi şi spuneţi că s-a apropiat împărăţia cerurilor. Tămăduiţi pe cei bolnavi, curăţiţi pe cei leproşi, pe cei morţi înviaţi, pe diavoli scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi.