Postul este rânduit de Dumnezeu în Sfânta Sa Biserică drept mijloc prin care omul să se apropie de Împărăția Cerurilor. Postul poate fi văzut ca un diamant căci, prin diferitele lui unghiuri și lumini, omul poate să vadă și să trăiască Împărăția Cerurilor. Din Vechiul Testament și până în Noul Testament, de la Sfinții Părinți și până astăzi, Biserica nu a încetat să mărturisească lumii despre folosul postului. În Evanghelia după Sfântul Luca, Mântuitorul Hristos ne spune, referitor la post: „Luaţi seama la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieții”.

Când vorbim despre post, ne gândim în general la trupul nostru. Postul ajută trupul să fie puțin mai curat și eliberat de tot felul de toxine și chimicale pe care le produce mâncarea de dulce - carnea, în mod special. Mântuitorul Hristos ne spune însă că mâncarea și băutura nu îngreuiază doar trupul - pe acesta nici măcar nu-l amintește, ci subliniază să nu se îngreuieze inimile. Inima, centrul vieții spirituale, prin multă mâncare și băutură, nu-L mai cunoaște și nu-L mai înțelege pe Domnul, iar rugăciunea nu mai coboară din minte în inimă.

(Fragment din cuvântul de învățătură al Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, rostit la Catedrala Mitropolitană din Iași pe 30 martie 2016, în cadrul Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, unite cu Vecernia)