La slujba Sfintelor Paşti, în a V-a cântare, se spune: „Să mânecăm cu mânecare adâncă, şi-n loc de mir, cântare, să aducem Stăpânului şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind”. Suntem chemaţi să pornim de dimineaţă, suntem chemaţi să pornim din zorii zilei cu laudă faţă de Mântuitorul, şi suntem îndemnaţi să aducem nu miruri, cum au adus femeile mironosiţe, cum au vrut să ducă femeile purtătoare de mir, ci, noi să aducem cântare Stăpânului şi să-L vedem pe Mântuitorul nostru răsărind din mormânt şi să-I cântăm cântare de biruinţă.

În cuprinsul celei de-a VII-a cântări, tot de la slujba Sfintelor Paşti, ni se spune: „Femeile cele gânditoare de Dumnezeu, cu miruri în urma Ta au alergat şi bucurându-se s-au închinat Ție, Dumnezeului celui viu, pe care, ca pe un mort cu lacrimi te căutau; şi Paştile cele de taină ucenicilor Tăi, Hristoase, le-au binevestit”. Ce ni se spune despre femeile care au purtat mir? Ni se spune că erau „gânditoare de Dumnezeu”. Acesta e un lucru foarte însemnat să ştim că femeile care au dus miresme la mormântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-şi arate prin ele cinstirea faţă de Domnul Hristos Cel înmormântat, nu Cel înviat, nu ştiau că Domnul Hristos a înviat. Ele s-au dus şi L-au căutat ca pe un mort. Dar au aflat că El este viu, de aceea mirurile pe care le-au pregătit, pe care le-au cumpărat, căci le-au şi cumpărat, le-au şi pregătit împreună cu cele ce le aveau, n-au ajuns să-şi întrebuinţeze miresmele, pentru că Domnul Hristos înviase. Ele rămân în conştiinţa Bisericii ca femei „gânditoare de Dumnezeu”, ca femei care Îl aveau în gând pe Mântuitorul Hristos, ca femei care în gândurile lor Îl purtau pe Fiul lui Dumnezeu, aşa cum în mâinile lor purtau miresme. În limba greacă, cuvântul „mironosiţă” se numeşte „miroforă”. „Miroforă” înseamnă purtătoare de mir. Ele Îl aveau în gândurile lor pe Domnul nostru Iisus Hristos, Îl purtau pe Domnul nostru Iisus Hristos în gândurile lor, de aceea se numesc „gânditoare de Dumnezeu”. Aşa trebuie să fim cu toţii, aşa trebuie să fie toate femeile şi nu numai femeile, toţi credincioşii trebuie să fie purtători de mir şi gânditori de Dumnezeu. Purtători de mir – adică doritori de a cinsti pe Domnul Hristos.

(Părintele Teofil Părăian, Lumini de gând, Editura Antim, 1997, pp. 256-257)