Gânduri la Duminica Mironosițelor

Duminica a treia după Sfintele Paști este numită „Duminica femeilor mironosițe”, adică, într-un context mai larg, o putem numi a credincioaselor, a gospodinelor, a acelor femei binecuvântate de Dumnezeu care întrețin viața în familie și în întreaga lume.

Conform finalurilor Sfintelor Evanghelii acelor patru evangheliști, femeile care au însoțit pe Iisus în toată propovăduirea Lui, dar mai cu seamă Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, Ioana, Salomeea, Maria, mama lui Zevedeu, ele – și nu ucenicii – au rămas la picioarele crucii și apoi la mormântul lui Iisus, după cum nu au avut liniște în zilele următoare, ci s-au dus la mormânt, „aducând miresmele pe care le pregătiseră” pentru trupul Domnului lor.

În ceea ce le privește pe femeile care au stat lângă Crucea lui Hristos și la mormântul Lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că „femeile priveau cele ce se petreceau; femeile care suferiseră alături de El, care plânseseră pentru El. Uită-te cât de mare e stăruința lor! I-au urmat slujindu-L și au fost de față în mijlocul primejdiilor. De aceea au și văzut totul: cum a strigat, cum și-a dat sufletul, cum s-au despicat pietrele și toate celelalte”.

Se uită adesea sau nici măcar nu se remarcă faptul că la ziua sărbătoririi Mariei Magdalena, Mineiul lunii iulie nu se sfiește să o numească pe această fostă păcătoasă, dar sfântă de înaltă categorie, adică „evanghelistă și întocmai cu apostolii”.

S-a vorbit și se vorbește și astăzi despre Duminica Sfintelor femei purtătoare de mir. Nu trebuie uitat faptul că, toate femeile creștine ortodoxe și fiicele acestora sunt mironosițele Bisericii Ortodoxe de astăzi și din toate timpurile.

Copilele și tinerele fiice aduc mir lui Hristos viața lor curată, fecioria, rugăciunea și ascultarea de părinți. Mamele creștine aduc Stăpânului Hristos cel mai prețios mir creștin, adică nașterea, creșterea și educarea copiilor lor în frica de Dumnezeu. Mamele în vârstă, bunicile și văduvele care sunt nelipsite din sfintele biserici, aduc lui Dumnezeu mirul lacrimilor, al rugăciunilor și păstrează cu sfințenie evlavia ortodoxă pe care o moștenim din strămoși.

De la același autor

Ultimele din categorie