Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Pantelimon de la Schitul Cutlumuș, Athos

Iconografie

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Pantelimon de la Schitul Cutlumuș, Athos

În kiriakonul Schitului Cutlumuş, la loc de mare cinste, se află icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. În arhiva schitului se păstrează mai multe mărturii cu privire la minunile săvârşite de Sfântul Pantelimon.

Schitul „Sfântul Pantelimon” al Mănăstirii Cutlumuş se află în Sfântul Munte Athos, pe coasta nordică a văii ce coboară de la Cutlumuş la Iviron. Așezământul a fost ctitorit în anul 1785, pe locul unei chilii mai vechi, de către ieromonahul Haralambie şi a fost recunoscut oficial ca schit prin sigiliul Patriarhului Neofit, în anul 1799.

Ocrotitorul Schitului este Sfântul Pantelimon, în cinstea căruia a fost construit kiriakonul (biserica centrală) schitului, între anii 1782-1790. Aici se află şi icoana făcătoare de minuni a Sfântului Pantelimon (secolul al XVIII-lea), prin care Sfântul Pantelimon a săvârşit şi săvârşeşte multe minuni.

Prima minune, despre care s-au păstrat dovezi istorice, a fost săvârșită prin icoană încă din secolul al XII-lea, la scurt timp după întemeierea schitului. Părinții care s-au stabilit aici aveau atunci mare nevoie de apă potabilă. Izvorul cel mai apropiat se afla la distanță, de aceea locuitorii erau nevoiți să parcurgă un drum lung pentru a aduce apă curată de izvor.

Atunci, bătrânii călugări ai schitului au hotărât să sape două adâncituri în pământ: într-una au așezat icoana Tămăduitorului Pantelimon, iar în a doua – icoana Sfântului Spiridon al Trimitundei. S-a stabilit că în adâncitura în care va apărea apa, sfântul respectiv va fi ocrotitorul schitului.

După aceea, părinții au făcut o priveghere de toată noaptea, rugându-se pentru găsirea unei soluții la problema apei de băut. Ieșind din biserică la sfârșitul slujbei, călugării au văzut că, acolo unde se afla icoana Tămăduitorului Pantelimon, gaura din pământ era umplută cu lapte în loc de apă. Din viața Marelui Mucenic știm că, atunci când a fost decapitat, în loc de sânge, din rană a curs lapte, ca simbol al curăției și al biruinței mucenicului.

Astfel, Sfântul și-a arătat dorința de a deveni ocrotitorul schitului, care, după aceea, a fost numit în cinstea lui. Icoana, așezată în depresiunea săpată de bătrânii călugări, a fost transferată în biserica schitului și de atunci a fost venerată ca făcătoare de minuni. Astăzi, la schit se află Aghiasma Sfântului Pantelimon.

O a doua minune a avut loc în secolul al XIX-lea. Unul dintre călugării schitului, împlinindu-și ascultarea, a dat peste o comoară cu monede de argint. El i-a informat pe ceilalți viețuitori despre descoperirea sa. În urma sfatului obștii, bătrânii călugări au hotărât că comoara aparține Tămăduitorului Pantelimon, pentru că în schitul Lui a fost găsită. Prin urmare, monedele de argint au fost întrebuințate pentru confecționarea veșmântului de argint al icoanei. Comoara a fost predată unui bijutier pentru ca acesta să împlinească dorința călugărilor. Dar, așa cum se întâmplă uneori, bijutierul s-a dovedit a fi necinstit, decizând să oprească o parte din argint pentru sine.

Când veșmântul de argint a fost așezat pe icoană, Tămăduitorul Pantelimon, văzând vicleșugul bijutierului, l-a pedepsit cu paralizia ambelor mâini. Când propriile mâini au încetat să-l asculte, bijutierul și-a dat seama de fapta sa și s-a repezit la schit pentru a cere iertare de la Marele Mucenic.

Cerându-și iertare, acesta a folosit argintul oprit pentru a confecționa chipul mâinilor din argint. Până în ziua de azi, acestea sunt păstrate în fața icoanei ca dovadă a minunii săvârșite.

Şi Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, după ce i s-au arătat Sfinţii Luchilian şi Pantelimon, a mărturisit despre icoana Sfântului Pantelimon de la Schitul Cutlumuş că seamănă mult cu chipul Sfântului Pantelimon.

Alătură-te comunității noastre pe WhatsApp, Instagram și Telegram!
Citește despre: