Cina cea de Taină în iconografie

Iconografie

Cina cea de Taină în iconografie

    • Cina cea de Taină
      Cina cea de Taină – Mănăstirea Sucevița / Foto: Pr. Silviu Cluci

      Cina cea de Taină – Mănăstirea Sucevița / Foto: Pr. Silviu Cluci

Reprezentarea Cinei celei de Taină este cuprinsă în cadrul programului iconografic din naos, ca una din scenele ce prezintă momente din viața lui Iisus Hristos, precum și în altar.

Joi, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Biserica face pomenirea Cinei celei de Taină, când Mântuitorul Iisus Hristos a instituit Taina Euharistiei.

Reprezentarea iconografică a Cinei celei de Taină s-a realizat încă de timpuriu, păstrându-se și astăzi câteva reprezentări în catacombele romane. Primele reprezentări conțineau numeroase simboluri ce au caracter euharistic, precum pâinea, vița de vie și peștele. După secolul al IV-lea, scena a căpătat valențe duhovnicești și artistice din ce în ce mai profunde.

Ieromonahul Dionisie din Furna, în Erminia picturii bizantine, ne spune că Iisus trebuie zugrăvit șezând împreună cu ucenicii la masă în casă. Masa este acoperită cu o pânză, iar pe ea se află pâini, blide (vase) cu bucate, dintre care unul este cu pește. Pe masă se află și o carafă de vin cu un pahar lângă ea.

Dionisie mai precizează că ucenicul Ioan trebuie zugrăvit înspre partea stângă a Mântuitorului, culcat la pieptul Lui. În partea opusă (dreapta) trebuie zugrăvit Iuda, întinzându-și mâna către blid și uitându-se către Iisus. În unele icoane, Iuda este zugrăvit ținând într-una din mâinile sale o pungă cu arginți. Aceasta poate semnifica faptul că Iuda era cel care ținea punga, dar și faptul că el L-a vândut pe Hristos cu 30 de arginți.

Reprezentarea Cinei celei de Taină este cuprinsă în cadrul programului iconografic din naos, ca una din scenele ce prezintă momente din viața lui Iisus Hristos, precum și în altar.

De asemenea, icoana Cinei apare între icoanele praznicelor împărătești de pe iconostas (rândul al doilea).