Se cheltuiseră sume imense pentru a dobândi ajutor medical de departe şi de aproape, dar tributul dat morţii a tot crescut până în Sâmbăta lui Lazăr din anul 1630, când creştinii deznădăjduiţi, neţinând seama de pericolul molipsirii, s-au adunat în număr foarte mare în biserica Sfântului Spiridon pentru a-l ruga pe sfânt să mijlocească la Dumnezeu pentru ei. Din acea clipă, mulţi dintre bolnavi au mărturisit că l-au văzut pe sfânt în visele lor, făgăduindu-le că se vor face sănătoşi. în timpul celor mai grele zile ale molimei, deasupra bisericii a atârnat un semn dumnezeiesc (o uriaşă candelă aprinsă), după credinţa oamenilor, un simbol al purtării de grijă a sfântului. Această lumină mai presus de lume a fost văzută limpede de către paznicii oraşului, care, de sus de pe zidurile fortăreţei, o vedeau plutind deasupra bisericii.

Răspândirea molimei a încetat cu desăvârşire în Duminica Floriilor. Drept recunoştinţă, norodul a cerut ca în fiecare an în această zi să se pornească într-o procesiune de mulţumire.

(Foto) Pelerin la procesiunea cu moaștele Sfântului Spiridon în insula Corfu