Să aveţi binecuvântarea lui Dumnezeu în iubire şi răbdare! A fost o vreme când şi neputinţele dumneavoastră le-a tămăduit Domnul cu răbdare prin mijlocirea celor apropiaţi şi sufletul vi s-a copt pe nesimţite, până când, la un moment dat, aţi răspuns şi dumneavoastră la chemarea de a-i iubi şi de a-i răbda pe ceilalţi.

Mâhnirea dumneavoastră este pentru omul drag, pentru soţ. Şi mâhnirea aceasta vă cheamă să înmulţiţi rugăciunea. Să nu arătaţi soţului străduinţele şi eforturile dumneavoastră. Trăiţi alături de el, purtând împreună toate. Nu i-o luaţi cu mult înainte în năzuinţa dumneavoastră religioasă, simţiţi-l în permanenţă aproape şi fiţi împreună cu S. al dumneavoastră.

Iar lui M., Sfântul Serafim de Sarov i-ar fi pus mâna la gură... (Afirmaţia se referă la gestul făcut de Sfântul Serafim de Sarov pentru a împiedica un fiu evlavios să-şi vădească mama beţivă. Tânărul a adus-o pe femeie la stareţ în nădejdea că acesta o va tămădui de patimă. Sfântul văzător cu duhul a vindecat-o pentru devotamentul, dragostea şi credinţa fiului, spunându-i că nu este bine ca un copil să descopere căderile părinţilor săi.) Părinţii, chiar dacă au probleme, sunt pentru copii intangibili. Dacă este dragoste, atunci fiica va avea înţelegere şi compătimire pentru starea tatei.

(Arhimandritul Ioan Krestiankin, Povăţuiri pe drumul Crucii, Editura de Suflet, Bucureşti, 2013, p. 183)