Cea dintâi biserică a așezământului monahal a fost construită din lemn în 1729 de către ieromonahul Agaton (popular, Agafton), care se retrăsese ca pustnic împreună cu doi ucenici în pădurile din apropiere. În timp, schitul s-a extins pe culmea dealului și pe coastele sudică și nordică ale versantului din localitatea Agafton, la marginea pădurii Baisa.

În vremea păstoririi mitropolitului Veniamin Costachi, în anul 1814, schitul de călugări de la Agafton a fost transformat în mănăstire de călugărițe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, așezământul s-a extins, devenind una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din Moldova. Aici au viețuit ca monahii numeroase fiice și văduve de boieri, printre care și maicile Fevronia, Sofia și Olimpiada, mătușile poetului Mihai Eminescu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareță a mănăstirii.

Între anii 1840 și 1843, stareța Agafia Curt a ridicat o nouă biserică din zid, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Planurile bisericii au fost realizate de arhitectul-pictor Veniamin Velescu de la Mănăstirea Zagavia. La construcție au contribuit maicile din obște și credincioșii din zonă, atât prin muncă, cât și prin donații.

În urma decretului 410/1959, mănăstirea a fost desființată, iar maicile au fost alungate. Biserica a trecut în administrarea parohiei Agafton, iar în clădirile mănăstirii a fost înființat un azil pentru bătrâni. Cutremurul din 1977 a provocat noi stricăciuni bisericii, astfel că în anul 1978, prin osteneala preotului paroh Gheorghe Constantinescu și a consiliului parohial, s-au efectuat lucrări de restaurare atât în interior, cât și la exterior.

Mănăstirea Agafton a fost reînființată în martie 1991. Timp de mai mulți ani, Mitropolia Moldovei și Bucovinei s-a judecat cu autoritățile de stat pentru recuperarea drepturilor de proprietate. Începând cu 1996, primele călugărițe, trimise de la Mănăstirea Agapia, au sosit aici și au locuit câțiva ani alături de bolnavi. Abia în decembrie 1999, căminul de bătrâni cu handicap a fost transferat în comuna Leorda.

Astăzi, obștea mănăstirii este formată din 27 de maici, stareța mănăstirii fiind stavrofora Ambrozia Hrițuc.

Ansamblul clădirilor

Biserica centrală este zidită în formă de cruce, cu interiorul compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră așezată la est. În dreapta altarului se află un veșmântar, iar deasupra, o turlă mică, înfundată. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare absidă. Absidele sunt foarte largi, dar puțin adânci. Delimitarea naosului de pronaos se face printr-o arcadă puternică, ce susține bolta și se sprijină pe doi stâlpi laterali masivi, alăturați zidurilor. Pe naos se înalță o turlă mare, cu tamburul hexagonal și, în continuare, corpul circular îmbrăcat în tablă. Acoperișul din tablă are forma unei mitre arhierești. Pronaosul este de dimensiuni reduse și luminat de câte o fereastră la sud și nord. Toate ferestrele sunt din lemn, mari, prevăzute cu grilaj metalic în interior. În pronaos se află balconul pentru cor. Pridvorul este închis și are două intrări: una pe latura sudică și alta pe latura nordică, ambele prin uși din lemn cu două canaturi, prevăzute cu geamuri în partea superioară. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o ușă masivă, întărită cu metal. Aceasta este dublată, spre pridvor, de o altă ușă, cu geamuri în partea superioară.

Biserica a fost supusă unor lucrări de restaurare în anii 1904 și 1928. Cutremurul din 1940 și Al Doilea Război Mondial au provocat avarii semnificative bisericii. În 1955, s-au efectuat reparații generale prin grija stareței Agafia Moise, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei, al Ministerului Cultelor, al soborului de maici și al credincioșilor din satul Agafton. Biserica a fost resfințită la 6 decembrie 1955 de către Mitropolitul Sebastian Rusan.

Clopotnița, construită din zid la 15 metri vest de biserică, are formă pătrată și trei etaje, iar cupola este acoperită cu tablă.

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, ridicată de pustnicul Agafton și aflată astăzi în cimitirul mănăstirii, a fost afectată de un incendiu în anul 1921, fiind restaurată ulterior, în 1957. Pereții interiori ai bisericii vechi, inclusiv turla și bolțile, au fost tencuiți și pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan.

Date de contact:

📍Adresă: Sat Agafton, comuna Curtești, județul Botoșani, cod 717110
📞Telefon: 0231 518 599
🌐Site: agafton.mmb.ro